S-a
stins din viaţă în dimineaţa zilei de marţi, 4 ianuarie, când îşi propusese, ca
de obicei, să vină la Academia Oamenilor
de Ştiinţă, al cărei preşedinte de onoare fondator era, Prof. univ. Dr.
H.C. chirurg cardiovascular VASILE
CÂNDEA, membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale, secretar general
internaţional al Uniunii Medicale Balcanice, multiplu doctor ”Honoris Causa”,
Gheorghe Păun Ialomiţeanu, plecat dintre noi în vara acestui an, a fost una dintre figurile marcante ale comunităţii romilor din judeţul Ialomiţa- activist civic, iar la un moment dat chiar şi consilier judeţean. Este autorul mai multor cărţi scrise în limba maternă.
Sume importante de bani intră lunar, în buzunarele statului, care în loc să garanteze serviciile medicale asiguraţilor din sistemul de sănătate ce-şi plătesc onest, cotizaţia, îi mai taxează de ”N” ori prin costurile analizelor plătite. Evident, nimeni nu-i despăgubeşte pe bolnavi pentru cheltuielile suplimentare pe care sunt obligaţi să le facă. În mod normal, fiecare asigurat ar trebui despăgubit pentru costurile analizelor plătite.
Deşi sănătatea consumă 16% din totalitatea banilor publici (!) iar măsurile luate în acest
domeniu ne vizează direct pe fiecare dintre noi, puţini sunt cei interesaţi de
persoanele care conduc acest domeniu şi de modul în care urmează a-şi exercita funcţia. Motivul este probabil lipsa de cunoştinţe
tehnice, a populaţiei în
general şi a clasei politice în particular, privind modul de funcţionare a acestui
domeniu.
Nu este uşor să vorbeşti despre cancer. Cu atât mai mult, nu este uşor să aduci acest subiect pe scenă. Iar când este vorba despre cancerul la sân situaţia se complică. Situaţia devine tragică atunci când încercarea are loc într-o ţară în care lipsa educaţiei solide şi-a lăsat amprenta gravă asupra felului în care se gândeşte şi se lucrează. Situaţia este traumatică când dialogul social îl ignoră pe cel medical şi vice versa.
O picătură se sânge şi gravida află dacă bebeluşul care urmează să se nască va suferi de sindromul Down sau nu. În Germania se pune întrebarea dacă asigurarea de sănătate ar trebui să acopere costurile pentru acest test. Dar nu numai despre bani este vorba, ci şi despre disponibilitatea societăţii de a-i accepta pe oamenii cu dizabilităţi.
Utilizând noile tehnologii de editare genică putem crea într-un viitor apropiat oameni super-inteligenţi sau care vor avea abilităţi fizice şi extrasenzoriale neimaginate până în prezent? Cât este adevăr şi cât este pură ficţiune
În politica germană are loc o dezbatere cu privire la reglementarea donării de organe. Dincolo de chestiunile de natură etică de partea donatorului, un transplant poate fi greu de acceptat şi de către primitor.
În multe domenii cu întindere
naţională culegem astăzi ceea ce am semănat, o activitate mult îngreunată
de sisteme informatice dezvoltate eronat şi de sub a căror tiranie nu putem scăpa.
Exemplele sunt multiple, însă se pare că situaţia cea mai dramatică este în
cazul sistemului informatic al sistemului de asigurări de sănătate.
Banul, un cuvânt care produce diferite rezonanţe în mintea fiecărui individ, de la cele profunde sau primitive, identificate cu supravieţuirea, la cele care trădează o „calitate“ lăuntrică a fiinţei umane, dorinţa de înavuţire.
Online, printr-un simplu click, exact cum am comandat orice alt produs pe internet, putem astăzi comanda şi un test genetic.
Cazul valetului care se pretinde chirurg estetician a lăsat o Românie întreagă perplexă, ca în urma explozie la picioare a unei petarde. Brusc vedem nenumărate slăbiciuni a mai multor sisteme de siguranţă care ar trebui să protejeze populaţia. Să vedem pe scurt doar care şi cum de este posibil.
Un şoc traumatic însoţit de o sângerare periferică m-a determinat să sun
la 112. Starea indusă de endorfinele secretate în organism, în urma
traumei suferite, a anulat percepţia reală a timpului şi astfel m-am
trezit pe negândite întins pe targa dintr-o salvare SMURD.
Săptămâna trecută, i-am scris lui Moş Crăciun. L-am rugat să-mi aducă nişte amintiri. I-am explicat că încerc de ceva timp să-mi amintesc, dar nu sunt în stare să-mi amintesc.
Probabil aţi auzit că, după o vreme, cei care lucrează direct cu victime
ale traumelor fizice sau psihice „trebuie“ să se desensibilizeze. Că
altfel nu îţi poţi face meseria, ca doctor sau psihoterapeut, dacă eşti
prea implicat şi nivelul tău de empatie e prea ridicat.
În ultimele
zile au ieşit la iveală din nou monstruozităţi din bietul nostru sistem de
sănătate. Pe lângă medici, asistente, infirmiere, brancardieri care muncesc de dimineaţa până seara, compensând toate lipsurile unui sistem bolnav şi corupt, ce ne este dat să vedem aproape în fiecare zi te lasă fără respiraţie.
Dacă până în prezent politicile sanitare din ţara noastră s-au construit plecând de la indicatori de sănătate strict cantitativi, precum rata mortalităţii sau morbiditatea, proiectul VALUEMED pune în prim-plan eficacitatea intervenţiilor medicale în raport cu fondurile disponibile, precum şi cu anii de viaţă de calitate câştigaţi de pacienţi, acestea fiind stabilite în funcţie de nevoile şi preferinţele de trai ale populaţiei.
De la începutul lunii august, de când Daniel Simion şi Mariana Luceanu, cei doi angajaţi ai Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti au intrat în greva foamei, materiale de construcţii, aparate, echipamente şi consumabile se perindă într-un du-te vino pe porţile spitalului. Se fac eforturi mari de cosmetizare.
În România anului 2018, 2,2 milioane de români nu au asigurare de
sănătate. În România Centenarului, 10,6 milioane de români beneficiază
de asigurare datorită puţinelor măsuri solidare pe care le mai avem.
Sunt datele pe care le-am obţinut de la Ministerul Sănătăţii.
În ziua de astăzi suntem bombardaţi cu nenumărate informaţii despre cum
să trăim sănătos, astfel încât să beneficiem de o durată de viaţă cât
mai mare. Factorii principali care influenţează durata de viaţă pot fi
împărţiţi în trei categorii principale: factori genetici, factori de
mediu şi factori care ţin de stilul de viaţă adoptat.
