Oricine a depăşit cu succes momentul critic al unui infarct poate să se considere cu adevărat un supravieţuitor. Bolile cardiovasculare şi infarctul continuă să fie una dintre principalele cauze ale mortalităţii, în întreaga lume. Supravieţuirea în urma unui infarct înseamnă, pe de o parte, o a doua şansă la viaţă, iar pe de altă parte, o vulnerabilitate sporită şi riscul de a suferi un al doilea infarct.
În ţara asta s-a furat tot ceea ce era de furat. Acum am trecut la o etapă nouă, se fură munca noastră viitoare. Într-adevăr, parteneriatul public-privat, reactivat astăzi de către guvernanţi, dar tatonat şi de mulţi alţi predecesori, ne este servit ca o soluţie pentru investiţii în infrastructură. Noi, beneficiarii, urmează să le achităm prin plata de taxe de autostradă sau onorarii pentru servicii medicale, foarte mulţi ani de azi înainte.
Ieri, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care a corectat
unele din nedreptăţile produse cu legea salarizării personalului
bugetar. Luni după luni, ne-am tot minunat de obtuzitatea guvernanţilor
din Ministerele Muncii şi de Finanţe, de incapacitatea de a accepta că
ceea ce au legiferat nu corespundea cu realităţile din spitale.
Despre testul de limba engleză OET destinat exclusiv sectorului medical şi adaptat cerinţelor profesioniştilor din domeniu, atât al medicilor cât şi al personalului medical, am mai scris.
Azi, CNAS a emis un comunicat de
presă în care recunoaşte un fapt de o deosebită gravitate: sistemul informatic
al CNAS este practic inutilizabil începând cu data de 3 mai. Citit cu atenţie,
comunicatul ne arată o fenomenală nepăsare fără de pacienţi, medici şi în fapt
o fugă de responsabilitate căruia nu ştii cum să îi răspunzi.
Începând de astăzi, medicina nu va mai fi aşa cum o ştim, cum o practicăm şi cum o livrăm. În cursul serii, va avea loc evenimentul oficial de lansare a programului de cercetare „All of Us“, considerat cel mai important demers ştiinţific din ultimii 25 de ani în domeniul sănătăţii.
Câteva mii de angajaţi din sistemul de sănătate protestează la
Bucureşti, ameninţând cu greva generală. Problema salarizării, dar mai ales starea de
moarte clinică a sănătăţii sunt departe de a fi rezolvate. După
întâlnirea cu managerii de spitale şi medicii, premiera
Viorica Dăncilă a plecat în Israel cu Liviu Dragnea, să ia lumină! Este normal ca medicii să stea cu căciula în mână, la coadă, la uşa Guvernului?
Premierul
Dăncilă a convocat ieri o şedinţă cu managerii de spitale. Împreună cu echipa sa
de colaboratori direcţi, a aflat, din nou, că legea salarizării este o
elocventă ignorare a proverbului de căpătâi al oricărui croitor: „Întâi măsori
şi abia apoi tai!“. În spitale s-a trecut la aplicarea legii fără să se ştie
impactul bugetar real. Chiar şi regulamentul de sporuri a fost promovat sub
presiunea zilei în care urmau să se dea salariile.
Cercetările medicale recente evidenţiază riscuri severe pentru sănătatea oamenilor care trăiesc în microzone create defectuos pe rutele „solidarităţilor“ între samsarii imobiliari şi autorizări în construcţii. În mod cert, prin mecanisme biologice şi toxicologice foarte sensibile la nivel celular şi molecular se produc „defecte“ genetice incontrolabile şi ireversibile cu consecinţe grave. Este corupţia care ucide pe termen mediu şi lung.
Sindicatele din sănătate au ameninţat de multe ori
cu grevă. De cele mai multe ori fiind vorba de un dans de societate în care, prin
bună înţelegere, sindicatelor li se acorda ceea ce era în
prealabil stabilit.
Sincer, nu mă interesează dacă va avea sau nu va
avea loc o grevă în sănătate. Consider că mult
mai importantă este cauza şi consecinţele acestor poziţionări antagonice între salariaţi şi guvern.
Astăzi, ministrul Sănătăţii a dat un interviu la
Europa FM în care, printre altele, a adoptat o poziţie pe cât de surprinzătoare, pe
atât de curajoasă şi mai ales corectă. Doamna Sorina Pintea, un ministru care
reprezintă PSD în guvernul Dancilă,
recunoaşte că principala problemă a sistemului sanitar este insuficienţa finanţării
sistemului de asigurări sociale, în condiţiile în care pachetul de servicii este
exhaustiv.
Lipsa unuia sau a mai multor dinţi este una din cele mai neplăcute şi
des întâlnite probleme stomatologice, ce creează nu doar disconfort la
masticaţie şi dezavantaje estetice, ci afectează, pe termen lung,
întreaga dantură, prin resorbţia osului alveolar în zonele respective.
După cel puţin 12-15 de vechime, un psiholog principal va avea un
salariu de 4.905 lei, adică cu 1.000 mai mult decât o spălătoreasă de la
medicină legală. Stagiarii sunt mult mai puţin norocoşi.
Când ai nevoie de o soluţie de protezare, decizia pacienţilor pentru
un anumit tip de implant poate fi greu de luat, fie din cauza timpului, a
costurilor, fie din cauza eforturilor ce implică procedura de
implantare. Chiar şi aşa, atunci când te-ai hotărât că este momentul să
îţi pui un implant dentar, trebuie să cunoşti riscurile pentru a şti cum
să le eviţi eficient. Iată cele mai comune complicaţii şi cum pot fi
preîntâmpinate.
Una dintre cele mai frecvente şi, totodată, controversate
probleme legate de tratamentul ortodontic, cu care toţi medicii specializaţi în
ortodonţie se confruntă în tratamentul adulţilor, este extracţia dinţilor. În
anumite situaţii, aceşti dinţi, deşi sănătoşi, trebuie eliminaţi pentru ca
tratamentul ortodontic să aibă succes.
Tragicul episod, într-o ţară vestică din UE, arată că îngrijirea medicală este pretutindeni bolnavă. O femeie în vârstă de 42 de ani, mamă a trei fetiţe de 5, 8 şi 10 ani, după ce a jucat tenis a simţit o durere toracică mare cu dificultăţi de respiraţie la efort (urcat scările). După ce a consultat-o, medicul de familie i-a prescris un antiinflamator şi a trimis-o acasă. A doua zi dimineaţă a găsit-o soţul ei în dormitor, moartă prin infarct.
Curg felicitările pe pagina oficială de Facebook a doamnei Primar
General al Capitalei, doamna Gabriela Firea. Aflată la primul mandat,
doamna Primar a iniţiat şi prima ei petiţie online. Reproduc aici
textul.
Hipertensiunea arterială este o boală extrem de frecventă, tratată cu
medicaţie antihipertensivă în cele mai multe cazuri, dar care determină
multe efecte secundare, dar şi efecte adverse.
Cristina Udrescu e un om care s-a încăpăţânat să trăiască. Ca într-un
roman de Soljeniţîn, Cristina a fost aruncată în gulagul sistemului de
sănătate românesc, de unde prea puţini se mai întorc ca să povestească.
Proiectul „Sănătate prin Acţiune şi Limitare Voluntară a Erodării Zilnice (SALVEZ)“
pe care l-am înscris în toamna anului 2017, la o dezbatere desfăşurată
la Bucureşti, îşi propune să creeze o bază de date (informatică şi nu
numai), un set de acţiuni prin care să se oprească erodarea sistemului
public de sănătate şi un fond financiar de acţiune.
