După cum se vede în imaginea de mai sus, inserată în Newsweek, cu 72 de ore în urmă, cazurile de coronavirus scad în Statele Unite ale Americii, în timp ce europenii se confruntă cu al treilea val de infectări. Pentru a înţelege situaţia spre care ne îndreptăm am optat pentru un dialog punctual, cu un epidemiolog cu o vastă experienţă internaţională.
Odată cu venirea primăverii, oamenii sunt şi mai dornici de a ieşi din casă. În locuri aglomerate este obligatorie masca sau chiar interzise adunările de persoane. Cât de mare este riscul infectării în spaţiile deschise?
Dacă ar fi să folosesc un termen binecunoscut în rândul specialiştilor români în domeniul protecţie şi securităţii datelor cu caracter personal, aş spune că o noua "bazaconie" (termen folosit de fostul premier) a fost lansată de autorităţile care au modificat pe ultima sută de metri, înainte de redeschiderea şcolilor în 8 februarie, procedura privind testarea anti COVID-19 a elevilor.
După atâta timp, după tone de articole, mii şi mii de ore de producţii radio-tv, a venit şi momentul la care s-a sperat atât de mult, adică autorizarea oficială dată de americani pentru folosirea în regim de urgenţă a vaccinului ant Covid 19, cel produs de Pfitzer-BionNtech.
După ce am observat, la nivelul acţiunilor publice, că NATO a acţionat eficient în sprijinul celor calificaţi să combată coronavirusul, iar UE a picat iniţial examenul solidarităţii, a sosit momentul să trecem de la unele iluzii perindate pe micul ecran, cu decizii controversate de combatere a pandemiei, la politica... personală, pentru că trăim într-o societate unde dreptul la propria identitate şi conduită responsabilă trebuie susţinut adecvat.
Problema cu crizele nu este atât că nu pot fi prevenite, cât mai degrabă că preferăm de cele mai multe ori să ignorăm avertismentele experţilor. Acesta a fost şi cazul pandemiei de coronavirus. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a semnalat cu ani în urmă iminenţa izbucnirii unei pandemii. Guvernele din întreaga lume au ignorat aceste avertismente, iar criza a fost accentuată de lipsa de pregătire a sistemului medical.
Cum
arată un spital care este mobilizat pentru lupta împotriva coronavirusului ?
Cum s-a schimbat activitatea profesională a medicilor, cum s-au adaptat?
Ce ne aşteaptă după ieşirea din carantină? Şi cum să ne
organizăm viaţa până atunci?
Pentru a răspunde la aceste întrebari trebuie luate în calcul mai multe componente dincolo de răspunsul imun sau prezenţa comorbidităţilor.
Nu sunt veşti deloc
bune pentru cei din grupurile minoritare. Pe timpuri de criză, precum cele de
astăzi, accesul la serviciile de sănătate se înrăutăţeşte major. Opiniile
negative ale personalului medical despre romi şi persoanele LGBT sunt comparabile
cu cele ale populaţiei generale (România deţinând constant câteva din recordurile
nefericite în rândul ţărilor membre ale UE) şi riscă să fie transferate în
exercitarea actului medical.
Autopsia medico-legală este reglementată în România în articolul 185 din Codul de procedură penală. Producerea, în ţara noastră, a
primelor decese cauzate de coronavirus, impune adaptarea legislaţiei care reglementează autopsia la noile
realităţi.
Acum
este momentul să taci. Rămâi locului, în iureşul creat de zgomote, dar cu
tăcerea ta. Nu-ţi băga dopuri în urechi, nu te ascunde (n-ai unde să te
ascunzi), nu te fofila, trebuie doar să taci.
România ocupă locul 60 din 195 de ţări ale lumii, în Indexul Global al Siguranţei Medicale, care sintetizează capacitatea statelor de a face faţă epidemiilor şi pandemiilor. Punctajul ţării noastre, obţinut pe baza a 34 de indicatori, este de 45,8 din 100 de puncte posibile - peste media globală de 40,2. Acest scor plasează România în categoria ţărilor pregătite pentru a răspunde unei provocări sanitare grave.
S-a
stins din viaţă în dimineaţa zilei de marţi, 4 ianuarie, când îşi propusese, ca
de obicei, să vină la Academia Oamenilor
de Ştiinţă, al cărei preşedinte de onoare fondator era, Prof. univ. Dr.
H.C. chirurg cardiovascular VASILE
CÂNDEA, membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale, secretar general
internaţional al Uniunii Medicale Balcanice, multiplu doctor ”Honoris Causa”,
Gheorghe Păun Ialomiţeanu, plecat dintre noi în vara acestui an, a fost una dintre figurile marcante ale comunităţii romilor din judeţul Ialomiţa- activist civic, iar la un moment dat chiar şi consilier judeţean. Este autorul mai multor cărţi scrise în limba maternă.
Sume importante de bani intră lunar, în buzunarele statului, care în loc să garanteze serviciile medicale asiguraţilor din sistemul de sănătate ce-şi plătesc onest, cotizaţia, îi mai taxează de ”N” ori prin costurile analizelor plătite. Evident, nimeni nu-i despăgubeşte pe bolnavi pentru cheltuielile suplimentare pe care sunt obligaţi să le facă. În mod normal, fiecare asigurat ar trebui despăgubit pentru costurile analizelor plătite.
Deşi sănătatea consumă 16% din totalitatea banilor publici (!) iar măsurile luate în acest
domeniu ne vizează direct pe fiecare dintre noi, puţini sunt cei interesaţi de
persoanele care conduc acest domeniu şi de modul în care urmează a-şi exercita funcţia. Motivul este probabil lipsa de cunoştinţe
tehnice, a populaţiei în
general şi a clasei politice în particular, privind modul de funcţionare a acestui
domeniu.
Nu este uşor să vorbeşti despre cancer. Cu atât mai mult, nu este uşor să aduci acest subiect pe scenă. Iar când este vorba despre cancerul la sân situaţia se complică. Situaţia devine tragică atunci când încercarea are loc într-o ţară în care lipsa educaţiei solide şi-a lăsat amprenta gravă asupra felului în care se gândeşte şi se lucrează. Situaţia este traumatică când dialogul social îl ignoră pe cel medical şi vice versa.
O picătură se sânge şi gravida află dacă bebeluşul care urmează să se nască va suferi de sindromul Down sau nu. În Germania se pune întrebarea dacă asigurarea de sănătate ar trebui să acopere costurile pentru acest test. Dar nu numai despre bani este vorba, ci şi despre disponibilitatea societăţii de a-i accepta pe oamenii cu dizabilităţi.
Utilizând noile tehnologii de editare genică putem crea într-un viitor apropiat oameni super-inteligenţi sau care vor avea abilităţi fizice şi extrasenzoriale neimaginate până în prezent? Cât este adevăr şi cât este pură ficţiune
În politica germană are loc o dezbatere cu privire la reglementarea donării de organe. Dincolo de chestiunile de natură etică de partea donatorului, un transplant poate fi greu de acceptat şi de către primitor.
