Vitamina D are ca principal rol menţinerea unui sistem imunitar puternic prin activarea celulelor responsabile cu apărarea organismului de virusuri sau bacterii.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a prezentat joi noi recomandări cu privire la noul coronavirus, care recunosc unele rapoarte referitoare la transmiterea aeriană a virusului care provoacă COVID-19, dar fără să confirme că virusul se răspândeşte prin aer, relatează Reuters.
Guvernul a aprobat, joi, Ordonanţa de Urgenţă pentru asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a sumelor necesare acoperirii plăţii TVA aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în cadrul Programului ROU-T-MOH ”Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”. Sumele necesare se ridică la peste 500.000 de lei.
Comisia Europeană a încheiat acorduri cu grupurile farmaceutice Roche şi Merck KgaA pentru furnizarea de tratamente experimentale destinate Covid-19, a declarat miercuri o sursă din instituţia UE, relatează Reuters.
Tumorile cerebrale reprezintă o acumulare în exces de celule anormale. Aceste tumori cerebrale pot fi benigne (necanceroase) sau maligne (canceroase), iar pe masură ce se dezvoltă pot duce la creşterea presiunii intracraniene. Ulterior, pot afecta creierul şi pot pune viaţa în pericol.
Diagnosticat la 15 ani cu diabet de tip 1, Ionuţ Drăgan duce, de mai bine de două decenii, o luptă asiduă pentru a ţine boala sub control. Fiind şi preşedintele Asociaţiei Sport şi Diabet, tânărul cunoaşte bine toate dificultăţile cu care se confruntă pacienţii români, de la administrarea tratamentului la ajutorul venit de la stat.
În ultimii doi ani, în tratamentul diabetului zaharat de tip 1 şi de tip 2, au avut loc progrese tehnologice importante, care le fac viaţa mai uşoară pacienţilor.
Cercetătorii din Universitatea Tubingen din Germania au publicat rezultatele unui studiu, care oferă o rază importantă de speranţă, în lupta cu pandemia.
1 din 6 pacienţi internaţionali care s-au internat anul trecut în spitale private din Viena este român, arată datele unui studiu realizat de PremiQaMed.
Întrebările astea păreau cel mult o glumă nefericită, căci altele erau priorităţile momentului. Şi totuşi nu-i deloc aşa, încep să confirme din ce în ce mai multe studii realizate în multe ţări ale lumii, reflectând o îngrijorare în creştere.
osta profesoară de franceză şi de actorie a atras toate privirile asupra sa din momentul în care a devenit Prima Doamnă a Franţei. Este cu 25 de ani mai mare decât celebrul ei soţ, Emmanuel Macron, dar reuşeşte să arate mai tânără decât multe femei la vârsta ei.
Un vaccin experimental pentru Covid-19 al Pfizer şi BioNTech a arătat rezultate pozitive într-un studiu clinic, declanşând reacţii ale sistemului imunitar la pacienţi sănătoşi, dar a provocat febră şi alte efecte secundare, mai ales în cazul dozelor mai ridicate, transmite CNBC.
Alimentaţia bazată doar pe sucuri, smoothie-uri, freshuri şi supe a devenit o adevărată tendinţă. Unii o consideră o variantă mai sănătoasă şi încearcă tot felul de reţete culese de pe internet. Cât de benefică este totuşi această hrană pentru organismul nostru?
Premierul Ludovic Orban a declarat că nu a avut informaţii nici el, nici alţi colegi despre faptul că la Unifarm s-ar fi derulat proceduri care nu respectă legea sau că ar fi existat suspiciuni de corupţie. El a spus că încercarea unora de a face o legătură între Unifarm şi Guvern privitor la acte de corupţie este o imensă manipulare.
Premierul Ludovic Orban susţine că nu a avut informaţii cu privire la faptul că la Unifarm, companie al cărei fost director este cercetat pentru luare de mită, s-ar produce „incorectitudini sau acte de corupţie” şi cataloghează drept „abominabil şi reprobabil” faptul că cineva ar putea să obţină câştiguri ilicite din tranzacţii cu medicamente sau materiale sanitare.
După ce am observat, la nivelul acţiunilor publice, că NATO a acţionat eficient în sprijinul celor calificaţi să combată coronavirusul, iar UE a picat iniţial examenul solidarităţii, a sosit momentul să trecem de la unele iluzii perindate pe micul ecran, cu decizii controversate de combatere a pandemiei, la politica... personală, pentru că trăim într-o societate unde dreptul la propria identitate şi conduită responsabilă trebuie susţinut adecvat.
Problema cu crizele nu este atât că nu pot fi prevenite, cât mai degrabă că preferăm de cele mai multe ori să ignorăm avertismentele experţilor. Acesta a fost şi cazul pandemiei de coronavirus. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a semnalat cu ani în urmă iminenţa izbucnirii unei pandemii. Guvernele din întreaga lume au ignorat aceste avertismente, iar criza a fost accentuată de lipsa de pregătire a sistemului medical.
Cum arată un spital care este mobilizat pentru lupta împotriva coronavirusului ? Cum s-a schimbat activitatea profesională a medicilor, cum s-au adaptat? Ce ne aşteaptă după ieşirea din carantină? Şi cum să ne organizăm viaţa până atunci?
Pentru a răspunde la aceste întrebari trebuie luate în calcul mai multe componente dincolo de răspunsul imun sau prezenţa comorbidităţilor.
Nu sunt veşti deloc bune pentru cei din grupurile minoritare. Pe timpuri de criză, precum cele de astăzi, accesul la serviciile de sănătate se înrăutăţeşte major. Opiniile negative ale personalului medical despre romi şi persoanele LGBT sunt comparabile cu cele ale populaţiei generale (România deţinând constant câteva din recordurile nefericite în rândul ţărilor membre ale UE) şi riscă să fie transferate în exercitarea actului medical.
Autopsia medico-legală este reglementată în România în articolul 185 din Codul de procedură penală. Producerea, în ţara noastră, a primelor decese cauzate de coronavirus, impune adaptarea legislaţiei care reglementează autopsia la noile realităţi.
Acum este momentul să taci. Rămâi locului, în iureşul creat de zgomote, dar cu tăcerea ta. Nu-ţi băga dopuri în urechi, nu te ascunde (n-ai unde să te ascunzi), nu te fofila, trebuie doar să taci.
România ocupă locul 60 din 195 de ţări ale lumii, în Indexul Global al Siguranţei Medicale, care sintetizează capacitatea statelor de a face faţă epidemiilor şi pandemiilor. Punctajul ţării noastre, obţinut pe baza a 34 de indicatori, este de 45,8 din 100 de puncte posibile - peste media globală de 40,2. Acest scor plasează România în categoria ţărilor pregătite pentru a răspunde unei provocări sanitare grave.
S-a stins din viaţă în dimineaţa zilei de marţi, 4 ianuarie, când îşi propusese, ca de obicei, să vină la Academia Oamenilor de Ştiinţă, al cărei preşedinte de onoare fondator era, Prof. univ. Dr. H.C. chirurg cardiovascular VASILE CÂNDEA, membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale, secretar general internaţional al Uniunii Medicale Balcanice, multiplu doctor ”Honoris Causa”,
Gheorghe Păun Ialomiţeanu, plecat dintre noi în vara acestui an, a fost una dintre figurile marcante ale comunităţii romilor din judeţul Ialomiţa- activist civic, iar la un moment dat chiar şi consilier judeţean. Este autorul mai multor cărţi scrise în limba maternă.
Sume importante de bani intră lunar, în buzunarele statului, care în loc să garanteze serviciile medicale asiguraţilor din sistemul de sănătate ce-şi plătesc onest, cotizaţia, îi mai taxează de ”N” ori prin costurile analizelor plătite. Evident, nimeni nu-i despăgubeşte pe bolnavi pentru cheltuielile suplimentare pe care sunt obligaţi să le facă. În mod normal, fiecare asigurat ar trebui despăgubit pentru costurile analizelor plătite.
Deşi sănătatea consumă 16% din totalitatea banilor publici (!) iar măsurile luate în acest domeniu ne vizează direct pe fiecare dintre noi, puţini sunt cei interesaţi de persoanele care conduc acest domeniu şi de modul în care urmează a-şi exercita funcţia. Motivul este probabil lipsa de cunoştinţe tehnice, a populaţiei în general şi a clasei politice în particular, privind modul de funcţionare a acestui domeniu.
Nu este uşor să vorbeşti despre cancer. Cu atât mai mult, nu este uşor să aduci acest subiect pe scenă. Iar când este vorba despre cancerul la sân situaţia se complică. Situaţia devine tragică atunci când încercarea are loc într-o ţară în care lipsa educaţiei solide şi-a lăsat amprenta gravă asupra felului în care se gândeşte şi se lucrează. Situaţia este traumatică când dialogul social îl ignoră pe cel medical şi vice versa.
O picătură se sânge şi gravida află dacă bebeluşul care urmează să se nască va suferi de sindromul Down sau nu. În Germania se pune întrebarea dacă asigurarea de sănătate ar trebui să acopere costurile pentru acest test. Dar nu numai despre bani este vorba, ci şi despre disponibilitatea societăţii de a-i accepta pe oamenii cu dizabilităţi.
Utilizând noile tehnologii de editare genică putem crea într-un viitor apropiat oameni super-inteligenţi sau care vor avea abilităţi fizice şi extrasenzoriale neimaginate până în prezent? Cât este adevăr şi cât este pură ficţiune
În politica germană are loc o dezbatere cu privire la reglementarea donării de organe. Dincolo de chestiunile de natură etică de partea donatorului, un transplant poate fi greu de acceptat şi de către primitor.
În multe domenii cu întindere naţională culegem astăzi ceea ce am semănat, o activitate mult îngreunată de sisteme informatice dezvoltate eronat şi de sub a căror tiranie nu putem scăpa. Exemplele sunt multiple, însă se pare că situaţia cea mai dramatică este în cazul sistemului informatic al sistemului de asigurări de sănătate.
Banul, un cuvânt care produce diferite rezonanţe în mintea fiecărui individ, de la cele profunde sau primitive, identificate cu supravieţuirea, la cele care trădează o „calitate“ lăuntrică a fiinţei umane, dorinţa de înavuţire.
Online, printr-un simplu click, exact cum am comandat orice alt produs pe internet, putem astăzi comanda şi un test genetic.
Cazul valetului care se pretinde chirurg estetician a lăsat o Românie întreagă perplexă, ca în urma explozie la picioare a unei petarde. Brusc vedem nenumărate slăbiciuni a mai multor sisteme de siguranţă care ar trebui să protejeze populaţia. Să vedem pe scurt doar care şi cum de este posibil.
Cum cred experţii că putem să oprim asaltul COVID-19 în România. „Ne aşteaptă vremuri grele“
Un nou număr record de infectări cu noul coronavirus. 614 români au fost testaţi pozitiv în ultimele 24 de ore
COVID-19 ne cotropeşte. Record de infectări în ultimele 24 de ore: 555 de cazuri noi
397 de noi infectări în ultimele 24 de ore. Numărul de decese creşte îngrijorător
Surse. Câte zeci de locuri de parlamentar cere Ponta pentru o alianţă cu PSD. Firea ar putea ieşi din cursa pentru Capitală
Teoria „coronavirusului adormit“, propusă de un cercetător de la Universitatea Oxford. Virusul nu ar proveni din China
Dezbinare totală. Alba-neagra cu alianţele şi pe stânga, şi pe dreapta
FOTO Turist în Grecia. Cât de mult a schimbat pandemia parfumul vacanţelor liniştite din Halkidiki
Cum i-a învins ROBOR pe politicienii populişti. Pe socoteala românilor
Prognoza meteo: Ne aşteaptă o vară de coşmar. Ce se anunţă în luna lui Cuptor, când se întorc ploile devastatoare