VIDEO Iohannis: România nu vrea o Europă cu mai multe viteze. Avem nevoie de o uniune incluzivă, care nu lasă în urmă niciun stat

Preşedintele Klaus Iohannis a pledat, marţi, în plenul Parlamentului European, la dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene, pentru continuarea proiectului european, subliniind faptul că România nu e de acord cu o Europă cu mai multe viteze şi că niciun stat nu trebuie lăsat în urmă.

UPDATE Klaus Iohannis: Mulţumesc tuturor vorbitorilor. Au fost numeroase luările de cuvânt, mi-aş fi dorit să fi fost mai numeroase. Le mulţumesc şi celor care au adus cuvinte de laudă dar şi critică constructivă României. Unitate în diversitate. Acesta a fost conceptul cu care am încheiat prima mea prezentare şi luările de poziţie din această sală, arată într-adevăr că aici trebuie să lucrăm. Abordări foarte diferite, dar fiecare cu greutatea şi reprezentativitatea parlamentară a ei. Daţi-mi voie să vă propun un demers: având în vedere diversitatea temelor, vom avea grjiă ca fiecare vorbitor să primească un răspuns în scris, ceea ce cred că va ajuta dialogul. Daţi-mi voie în încheiere să revin la câteva cuvinte cheie: unitate şi coeziune. Apropiere faţă de cetăţean, securitate frontierelor, greutate în politica internaţională, abordări care respectă şi cultivă diversitatea.

UPDATE Gabriela Zoană, europalamentar PSD: Aveţi un limbaj duplicitar, în ţară mesajul dvs a creat o ruptură între generaţii. Unde este unitatea domnule Iohannis în contextul în care dvs destabilizaţi România?

UPDATE Andi Cristea, europarlamentar: PSD: Vă felicit pentru abordarea pro-europeană. Nu aţi menţionat Republica Moldova în discurs. Aţi abandonat cumva Republica Moldova pentru că aţi fost o singură dată la Chişinău?

UPDATE Renate Weber, europarlamentar ALDE: Lupta anticorupţie a fost folosită pentru jocuri de putere. În timpul mandatului dvs a fost semnat un nou protocol secret care a afectat independenţa magistraţilor.Zeci de procurori şi judecători, unii de la CCR, au fost anchetaţi, apoi achitaţi. 

UPDATE Cătălin Ivan, fost europarlamentar al PES: Domnule preşedinte, mesajul dvs este unul optimist, o gură de oxigen pentru dezbatarea europeană. Este nevoie  arătăm cetăţenilor că ne-am învăţat lecţiile.

UPDATE Ska Keller, europarlamentar al Grupului Verzilor: Guvernul român a lansat gaze lacrimogene împotriva românilor. În urmă cu câteva zile CCR a declarat peste 60 de articole din Codul de procedură penală neconstituţionale.Domnule preşedinte, de ce nu faceţi un apel la toate partidele politice să respecte recomandările Comisiei de la Veneţia?

UPDATE Monica Macovei, europarlamentar:  La 11 ani de la aderare, Românii vor în Europa. Liderii politici europeni nu trebuie să piardă această încredere a oamenilor, ci trebuie să o consolideze. Românii trăiesc coşmarul unei guvernîri care slăbeşţe lupta antocurupţie. Românii ies în stradă pentru a apăra democraţia şi statul de drept. Directivele pentru combaterea statului de drept nu sunt transpuse în legislaţia naţională de către Guvernul PSD-ALDE.

Guy Verhofstadt, europarlamentar ALDE: Guvernul trebuie să respecte toate solicitările Comisiei de la Veneţia şi recomandările Comisiei Europene. Ar fi un semn de respect faţă de partenerii europeni. Am fost în România în decembrie 89, cu un avion vechi Tarom. A fost o tortură. Nu aveam spaţiu pentru picioare, e ca şi cum ai zbura azi cu Ryannair. Era pentru prima dată când mergeam într-o ţară comunistă. M-am întâlnit cu Radu Câmpeanu, într-o clădire goală, într-un birou gol, unde erau o masă şi un scaun. Se întorsese din exil. Am trimis un camion plin cu mobilier de birou, computere, care au fost distruse de oamenii lui Iliescu, câţiva mineri furioşi., Deci a trebuit să trimit câteva camione în plus ca să construim mişcarea liberală în România.

Aceste reforme dubioase au subminat sistemul judiciar, slăbirea codului penal, subminarea luptei împotriva corupţiei şi descoperirea protocoalelor secrete, despre care nu am auzit în altă ţară. Nu trebuie să urmaţi exemplele Poloniei şi Ungariei, care s-au dus pe calea iliberală.

În 2019 va fi o luptă între adevăraţii europeni şi populiştii din toate colţurile Europei.

UPDATE Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene: „Între Sibiu şi Luxemburg istoria este lungă. Cei care au populat Transilvania nu erau germani, erau luxemburghezi, aşa că azi putem vorbi într-o luxemburgheză aproximativă. Văd prea puţini români în această sală. Fără România, UE nu ar fi completă.

Ştiu că preşdintelui Iohannis nu-i place Europa cercurilor concentrice, dar n-ar trebuie să se teamă. România s-a clasat întotdeauna printre primii europeni. România a avut prima iniţiativă să facă un parchet anticorupţie: DNA“. 

De asemenea, Juncker a cerut consens naţional pe statul de drept până la preluarea preşedinţiei Consiliului UE, altfel Comisiei îi va fi greu să accepte România în Schengen.   

UPDATE Klaus Iohannis, în Parlamentul European: Este o onoare şi un privilegiu să mă aflu azi în PE. Vă mulţumesc pentru invitaţia de a participa la dezbatarea despre viitorul UE. UE a fost marcată în ultimul deceniu de provocări multiple, care ne-au testat coeziunea şi unitatea: de la criza financiară, la atacurile teroriste până la promisiunile populiste.

Există un element care ne uneşte: identitatea europeană, bazată pe principii, valori şi interese comune.

Avem nevoie de elaborarea unei noi viziuni cu privire la viitorul UE. Pledez ferm pentru unitate, coeziune, solidaritate şi pentru calea europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului european. Cheia centrală trebuie să rămână unitatea. Pentru România, acest pricipiu rămâne însăşi esenţa proiectului european.

Avem nevoie de o uniune incluzivă, care nu lasă în urmă niciun stat şi niciun ceătţean european. O Europă cu mai multe viteze nu poate reprezenta o soluţie în măsura în care vrem să menţinem caracterul unitar şi indivizibil al UE. 

Sala goală a Parlamentului European

Europa are o singură inimă, care bate prin noi toţi, de la Este la VEst nşi de la Nord la Sud, care face ca cetăţenii noştri să se definească în mod natural ca europeni. Sunt încrezător că summitul de la Sibiu din 2019 va reprezenta un reper pentru o Uniune mai puternică, mai unită, mai democratică.

Viitorul UE nu se poate identifica decât cu participarea activă a cetăţenilor europeni. Îmi doresc ca Sibiul să fie un moment de sensibilizare a proiectului UE. Cetăţenii vor măsuri concrete şi rezultate tangibile. Cetăţenii trebuie să vadă că lucrăm pentru a proteja simbolurile UE: moneda euro, spaţiul Schengen şi libertatea de circulaţie.

UE se află azi într-un moment de redresare economică. Siguranţa economică este la fel de importantă ca cea a frontierelor. Pentru România, aderarea la zona euro este un obiectiv naţional fundamental. Pentru România, aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un demers important.

În urmă cu 12 ani, când România s-a alăturat UE, mă simţeam deosebit de mândru ca român. Anul viitor, când România va prelua preşdinţia UE, summitul de la Sibiu va fi un moment de răscruce pentru familia noastră europeană. Este responsabilitate noastră să creionăm viitorul Europei.

Mândria naţională sau mândria europeană nu reprezintă concepte erodate şi nici realităţi paralele. Este o stare asumată, care dă forţă acestei identităţi. Europa este parte din fibra noastră.

România este o ţară profund ataşată proiectul european. Suntem o democraţie tânără, care are resursele pentru a se perfecţiona. Românilor li s-a auzit vocea atunci când a fost nevoie să apere democraţia şi statul de drept.

Tânăra generaţie crede în Europa şi se implică în dezbateri privind viitorul UE. Entuziasmul lor ne implică la repsonsabilitate. 

Unitatea UE nu va veni de la sine. Trebuiem să o protejăm şi să o consolidăm în mod constant.

UPDATE Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit,  la ora 11.00, cu  preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani. Şeful statului va avea apoi o întâlnire cu reprezentanţi ai principalelor grupuri politice din PE.