Ultima zi a Adunării Parlamentare NATO. Iohannis: Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea şi nu e o ameninţare pentru Rusia

Jens Stoltenberg şi Klaus Iohannis. FOTO presidency.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni,cu prilejul Adunării Parlamentare a NATO, că scopul Alianţei nu este războiul, precizând că NATO nu e „o ameninţare“ şi nu caută „confruntarea“ cu Rusia.

UPDATE Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: Mulţumesc României pentru că ne-a găzduit şi pentru contribuţiile la Alianţă şi la apărare comună. România e importantă în multe privinţe: participare în Afganistan şi Kosovo, apărare balistică etc. România doreşte să menţină cei aproape un miliard de cetăţeni ai NATO în siguranţă. 

Sunt foarte impresionat de munca pe care o depuneţi, de subiectele importante: cooperare UE-NATO, securitatea Mării negre, împărţirea poverii în cadrul Alianţei. 

Ne adaptăm la noile provocări de securitate pe care le avem. Am participat la toate discuţiile grupurilor multinaţionale şi m-am întâlnit cu membri ai trupelor aliate. trupele operaţionale se află la faţa locului, sunt deplin operaţionale şi ştiu că un atac împotriva unui aliat e un atac împotriva tuturor. 

Nu numai că ne întărim prezenţa în estul Alianţei, dar şi în sud-estul Alianţei. Mulţumesc României că găzduieşte o brigadă multinaţională. 

NATO nu doreşte un război rece. Acţiunile noastre sunt făcute să prevină, nu să creeze conflicte.

Am văzut o creştere a bugetelor privind apărarea în ultimii ani. Azi, în 2017, estimăm o creştere anuală de 4,3%. Anul trecut, cinci aliaţi au atins ţinta de 2%. România a anunţat că se alătură de anul cesta. 

Discursul lui Klaus Iohannis, preşedintele României:

Actuala sesiune se desfăşoară într-un moment important pentru Alianţă, în care procesul de adaptare a NATO la un context de securitate marcat de provocări numeroase şi diverse este în plină desfăşurare.Ca urmare a agresiunii împotriva Ucrainei din 2014 şi a preocupărilor majore de securitate pe care aceasta le-a generat, Alianţa a demarat un amplu proces de adaptare. Astfel, NATO a luat măsuri substanţiale de consolidare a posturii sale de apărare şi descurajare, precum şi de dezvoltare a rolului său în proiectarea stabilităţii dincolo de graniţele sale.

În condiţiile agravării climatului european de securitate, acest proces a continuat, în 2016 şi în 2017, cu o serie de decizii istorice legate de întărirea flancului estic al Alianţei, precum şi de asumarea unui rol mai vizibil în ceea ce priveşte provocările din vecinătatea sudică.

Procesul de implementare a acestor decizii continuă, iar parlamentelor naţionale le revine un rol structural în respectarea de către statele membre a angajamentelor asumate, inclusiv în alocarea resurselor necesare apărării.În acest sens, salut discuţiile cuprinzătoare care au avut loc în aceste zile la Bucureşti. Temele incluse pe agenda acestei sesiuni reflectă, de o manieră cuprinzătoare, priorităţile la nivel aliat, iar concluziile desprinse şi recomandările formulate sunt o contribuţie importantă la discuţiile aliate în pregătirea Summitului NATO din 2018.

România va continua să fie un aliat responsabil şi un partener de dialog de încredere, aşa cum a demonstrat şi până acum. Am devenit un contributor relevant la asigurarea securităţii în plan regional, în spaţiul euro-atlantic şi la nivel internaţional. Astfel, am alocat 2% din PIB pentru apărare, începând cu acest an pentru cel puţin 10 ani, pe baza acordului pe care l-am propus, ca Preşedinte al României şi al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la începutul mandatului meu, un acord între toate partidele politice parlamentare.

Din acest procentaj, fondurile destinate achiziţiilor majore de echipamente militare în 2017 ajung aproape la 40%. Eforturile naţionale în acest sens s-au concretizat prin aprobarea, în luna august, de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, a Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2017-2026, după ce în luna mai Parlamentul României a aprobat iniţierea procedurilor pentru opt programe majore de înzestrare. De asemenea, România şi-a asumat implementarea tuturor ţintelor de capabilităţi agreate în cadrul Alianţei.

În egală măsură, participăm la măsurile de consolidare a prezenţei aliate pe flancul estic, atât în regiunea Mării Negre, cât şi în Polonia. După cum ştiţi, România şi-a asumat rolul de naţiune-cadru pentru Brigada multinaţională de pe teritoriul său, pe care o voi vizita astăzi împreună cu Secretarul General Stoltenberg. România a lansat, de asemenea, iniţiativa numită Combined Joint Enhanced Training, pentru a permite aliaţilor să-şi antreneze trupele în exerciţii în toate cele trei componente: terestră, aeriană şi maritimă.

Avem un aport important la operaţiile şi misiunile aliate, mai ales la misiunile Resolute Support din Afganistan şi la KFOR. Astfel, în Afganistan suntem al patrulea contributor ca număr de militari şi al doilea din punctul de vedere al forţelor pentru operaţii speciale. Oferim asistenţă concretă ţărilor partenere atât din vecinătatea estică, cât şi din cea sudică. Totodată, participăm la eforturile Coaliţiei Internaţionale împotriva ISIS, România sprijinind astfel, concret, deciziile de creştere a rolului NATO în combaterea terorismului. 

Toate aceste contribuţii sunt o investiţie în propria noastră securitate şi dovedesc angajamentul nostru ferm pentru asigurarea păcii durabile la nivel internaţional.

Summitul NATO de anul viitor va fi o nouă etapă importantă pentru consolidarea măsurilor Alianţei pentru întărirea securităţii în Europa. Voi prezenta în cele ce urmează perspectiva României în acest scop. Astfel, pot spune că este din nou momentul întăririi parteneriatelor: în primul rând, parteneriatul transatlantic, apoi parteneriatele dintre noi, membrii Alianţei, prin continuarea eforturilor de întărire a apărării colective şi a rezilienţei interne în faţa diversităţii de ameninţări cu care ne confruntăm.

Acestea sunt completate de parteneriatele externe cu statele interesate să coopereze cu Alianţa pentru menţinerea păcii şi securităţii, precum şi pentru a-şi dezvolta capacitatea de apărare. Şi, nu în ultimul rând, parteneriatul NATO cu Uniunea Europeană. Parteneriatul transatlantic dintre America de Nord şi Europa rămâne o dimensiune esenţială a securităţii noastre comune. În interiorul NATO, o legătură transatlantică solidă constituie motorul însuşi al securităţii aliate, care este legată esenţial de aplicarea eficientă a articolului 5 din Tratat.

Întâlnirile pe care le-am avut în acest an cu Preşedintele Trump au fost foarte importante, pentru că ele au reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a României, şi pentru apărarea colectivă. Trebuie să întărim în continuare această relaţie vitală, atât prin găsirea împreună de soluţii la problemele de securitate actuale, cât şi printr-o contribuţie echitabilă la împărţirea responsabilităţilor care ne revin, ceea ce înseamnă şi creşterea investiţiilor în apărare.

În al doilea rând, parteneriatele dintre noi, membrii Alianţei, trebuie să fie mai tari ca oricând. Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaţilor estici, în cadrul prezenţei înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarităţii şi unităţii aliate.

Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare şi descurajare a Alianţei, la sporirea eficacităţii şi coerenţei acesteia. Prezenţa înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile. De asemenea, diferenţele actuale dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului şi cele din Sudul său trebuie să dispară, conturând o unică prezenţă înaintată, robustă, persistentă şi predictibilă.

În plan intern, aceste măsuri cu caracter strict defensiv trebuie dublate de acţiuni de întărire a rezilienţei, îndeosebi de protecţie a infrastructurii civile în faţa agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informaţional. Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea şi nu este o ameninţare pentru Rusia, aşa cum a arătat Alianţa şi la Varşovia. Însă, în relaţia cu Rusia, este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare şi coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziţie puternică de apărare şi descurajare.

În al treilea rând, este necesară consolidarea vastei reţele de parteneriate ale Alianţei cu toate statele care văd în NATO un partener de cooperare – pentru dezvoltarea capacităţilor proprii de apărare ale fiecărui partener, a rezilienţei la ameninţările cu care se confruntă, de la cele hibride la terorism. România va continua să susţină activ acest efort.Nu în ultimul rând, întărirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeană este o prioritate. Salut eforturile Secretarului General NATO în această direcţie şi îl asigur de sprijinul deplin al României.

Am mai spus-o şi o repet: chiar dacă Uniunea va face paşi relevanţi în dezvoltarea dimensiunii apărării – la care România doreşte să participe încă de la început, aceşti paşi trebuie făcuţi în strictă complementaritate cu Alianţa.

Nu se pune, în viziunea noastră, problema unei alegeri între Uniunea Europeană şi NATO – acestea sunt opţiuni complementare, şi nu alternative, dacă dorim să avem o securitate pe termen lung.

Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului: Azi, mai mult ca oricând avem nevoie de o alianţă puternică, bazată pe o încredere solidă. Acordul politic de alocare a 2% din PIB pentru Apărare subliniază că securitatea începe acasă şi e nevoie ca toate statele membre să investească aşa. Dialogul la nivel parlamentar are o însemnătate aparte. Partajarea unor poziţii convergente depinde de dezvoltarea unei cooperări mai aplicate între forurile legislate ale statelor membre. 

Subiectele referitoare la siguranţă şi securitate se bucură de o atenţie prioritară. România a dovedit că e un aliat credibil şi solid. Doresc să reconfirm angajamentul Românieid e contracarare a ameninăţilor la spaţiul NATO. 

Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor: E o mare onoare să mă adresez dumneavoastră. Se află aici sute de colegi, experţi şi reprezentanţi ai structurilor de securitate transtlantică. ne dorim implementare deplină şi fără ezitare a angajamentelor asumate. Sunt binecunoscute atât vocaţia, cât şi ataşamentul României faţă de partenerii transtlantici. 

Marea Neagră este o regiune cheie în peisajul nostru de securitate, aşa cum ştiţi, aici situaţia devine din ce în ce mai complicată prin remilitarizarea zonei, prin persistenţa conflictelor îngheţate, prin utilizarea ei ca spaţiu de manifestare tacită a ostilităţii şi mai recent prin activarea ei ca rută de migraţie către UE. Situaţia din regiune a devenit tot mai tensionată. Sunt esenţiale deci implementarea deplină fără ezitare a unor angajamente asumate în mod repetat. În acest context, este necesar să nu uităm ceea ce este în primul rând Marea Neagră: o mare. Se impune deci adecvarea şi a mijloacelor maritime de apărare. Când discutăm despre Marea Neagră să luăm în calcul şi faptul că rutele de migraţie se modifică, aceasta devenind o poartă de intrare în Europa din ce în ce mai atractivă.

Oricât ne-am dori dialogul cu Rusia, acesta nu poate avansa în lipsa reciprocitărţii şi cu ignorarea normelor comunităţii internaţionale.

Să nu uităm că responsabilitatea Alianţei e de a acţiona prin respectarea normelor de drept internaţional. Situaţia din regiune a fost din ce în ce mai tensionată. E necesar să nu uităm ceea ce e Marea Neagră. Se impune adecvarea mijloacelor maritime de apărare. În ceea ce priveşte graniţa, România are una din cele mai bine pregătite frontiere. Acest lucru e în beneficiul nostru, al UE şi al NATO. În toate deomeniile prevenţia e mai importantă ca rezolvarea ulterioară a problemelor. România are o expertiză importantă în domeniu. Ne dorim o apărare eficientă. Dar resursele costă. Fac un apel să susţineţi în forurile naţionale repartizarea de resurse în concordanţă cu angajamentele asumate. 

Am făcut şi continuăm să facem eforturi importante să ne creştem profilul în familia europeană. Am alocat resursele bugetare necesare Apărării, aşa cum puţine state au făcut-o. Relaţia cu partenerii transatlantici este de importanţă strategică pentru noi, iar soldaţii românii contribuie cu curaj şi determinare pe teatrele de operaţii şi apără cu succes prima linie a frontierei europene şi euroatlantice.