PSD continuă dezmăţul bugetar şi în 2016. Ce cadouri otrăvite pregătesc aleşii

0
0

În pragul unui an electoral şi cu un Guvern apolitic la Palatul Victoria, parlamentarii pregătesc mai multe cadouri otrăvite pentru începutul anului 2016: pensii mai mari pentru profesori, dublarea ajutoarelor sociale pentru orfanii trecuţi de 18 ani şi indemnizaţii mai mari pentru consilierii locali, măsuri ce aruncă în aer bugetul de stat.

Odată cu ieşirea de la guvernare, parlamentarii PSD şi UNPR au dat drumul robinetului cu pomeni electorale, fără să-i mai intereseze de impactul devastator pe care l-ar avea asupra bugetului de stat. După ce au votat, înainte să plece în vacanţă, pensii speciale pentru ei şi pentru aleşii locali, parlamentarii vor acum pensii speciale pentru profesori şi ajutoare sociale mai mari pentru orfanii externaţi din centrele de plasament sau din familii.

Cu un Guvern format din tehnocraţi, parlamentarii mizează pe faptul că niciun partid nu va putea fi tras la răspundere de către electorat pentru pagubele pe care le vor produce aceste măsuri asupra economiei. În schimb, îşi vor însuşi meritele acestor creşteri cu care vor defila în campania electorală, iar pentru efectele negative va răspunde Guvernul.

„Uzura psihică“ a profesorilor, răsplătită

Cu doar o zi înainte de a intra în vacanţa de iarnă, un grup de 15 deputaţi şi senatori, majoritatea de la PSD şi UNPR, a depus un proiect de lege privind acordarea unor drepturi speciale personalului didactic din învăţământul preuniversitar. Parlamentarii invocă „stresul“, „uzura psihică şi fizică“ la care sunt supuşi profesorii, a căror muncă este, spun ei, la fel de dificilă ca cea a magistraţilor, care primesc pensii speciale.

 „Uzura (fizică şi psihică) generate de exercitarea muncii de formare a tinerilor e cel puţin egală cu aceea a magistratului. Complexitatea meseriei de dascăl cere un efort susţinut şi permanent de pregătire şi perfecţionare pe toată durata activităţii. Dascălul este nevoit să facă faţă stresului accentuat al meseriei în aşa fel încât să nu se resimtă efecte negative în interacţiunea cu elevii", se arată în expunerea de motive.

Proiectul are un articol unic care prevede că: „personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control, cu o vechime efectivă de cel puţin 30 de ani în învăţământ, beneficiază, la împlinirea vârstei legale de pensionare, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării“. Pentru a întări argumentaţia lor referitoare la necesitatea pensiei de serviciu pentru profesori, parlamentarii susţin că Legea educaţiei naţionale defineşte învăţământul ca „prioritate naţională“, dar nu înaintează nicio sumă referitoare la impactul financiar asupra bugetului pe care l-ar avea o asemenea măsură.

Iniţiativa legislativă este semnată de mai mulţi parlamentari PSD şi UNPR, printre care Daniel Savu, Dumitru Chiriţă, Cătălin Croitoru sau Ovidiu-Liviu Donţu, ultimul fiind iniţiatorul unei alte legi cu dedicaţie.

Dublarea sau triplarea ajutorului social

Senatorul Donţu vrea ca persoanele singure care provin din sistemul de protecţie specială să beneficieze, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, de o majorare cu 100% a cuantumului ajutorului social primit de la Primăria localităţii unde aceştia îşi au domiciliul sau reşedinţa şi pentru care trebuie să presteze, la solicitarea primarului, diferite munci de interes local.

Categoria la care se referă proiectul de lege sunt adolescenţii orfani din centrele de plasament, care după ce împlinesc 18 ani, sunt externaţi din instituţiile sociale pentru a se reintegra în familiile lor sau în societate. „În cazul în care aceste persoane sunt fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă, majorarea cuantumului ajutorului social este de 200%“, se mai arată în proiectul de lege.

 „Consider că este o măsură de protecţie socială necesară asigurării unei sume de bani, puţin mai mare, prin pârghia venitului minim garantat, în mod excepţional, până la împlinirea vârstei de 26 de ani. Tinerii peste 18 ani care ies din sistemele de protecţie găsesc în viaţa reală multe obstacole iar piaţa muncii nu le oferă foarte  multe perspective. Devin, astfel, una dintre categoriile de populaţie aflate în situaţie cu risc sporit pentru care măsurile întreprinse sunt, uneori, ineficiente“, se arată în expunerea de motive a senatorului Donţu.

Iniţiativa lui Donţu nu a apucat încă să fie discutată înainte de vacanţa parlamentară, cu toate că termenul pentru aviz era 15 decembrie. Senatorul Marinică Dincă a precizat pentru „Adevărul“ că acest proiect de lege va fi dezbătut odată cu reluarea lucrărilor Parlamentului, după terminarea vacanţei de sărbători.

Se vor bucura de dublarea sau triplarea ajutorului social şi acele persoane provenite din sistemul de protecţie socială care îşi continuă studiile liceale sau universitare în formă de învăţământ de zi, fără a fi nevoite să presteze o muncă în interes local, la solicitarea primarului, aşa cum se întâmplă în cazul celorlalţi care beneficiază de ajutor social.  

Consilierii locali nu au fost uitaţi

Indemnizaţia consilierilor locali, fixată în prezent la 5% din salariul primarului, ar putea creşte în viitorul apropiat dacă parlamentarii vor vota o iniţiativă legislativă venită tot din partea unor aleşi care fac parte din fosta coaliţie de guvernare.  În propunerea legislativă, semnată de senatorul PSD Liviu Octavian Bumbu şi de deputatul ALDE Sorin Teju, se cere cere actualizarea sumei primite de consilierii locali, pe motiv că actualizările nu au mai fost făcute din 2010, timp în care indemnizaţia primarului a crescut. Iniţiatorii proiectului de lege care ar putea majora indemnizaţia consilierilor locali cer dezbaterea şi adoptarea iniţiativei legislative în procedură de urgenţă.

Guvernul blochează pensiile speciale ale aleşilor locali

 Înainte cu o zi de expirarea termenului legal de cinci zile, Guvernul a sesizat Curtea Constituţională (CCR) cu privire la Legea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene (CJ), votată luni în Parlament.

„Sesizarea are în vedere încălcarea mai multor articole din Constituţie, referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiţi aleşi locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale şi neasigurararea finanţării pentru indemnizaţiile nou create“, se arată într-un comunicat al Guvernului. Executivul arată că acordarea de pensii speciale aleşilor locali aruncă în aer bugetul pe 2016, care conţine deja un deficit la limita celui impus de UE.

„Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, şi tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca şi impactul asupra bugetului de stat“, se mai precizează în sursa citată.

Guvernul s-a răzgândit

Anunţul Guvernului în vederea contestării legii a avut loc duminică, deşi sesizarea a fost formulată sâmbătă, în a doua zi de Crăciun, potrivit Guvernului. Executivul avea la dispoziţie cinci zile de la momentul adoptării legii de către Parlament pentru a sesiza CCR. Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea luni, pe 21 decembrie, iar Curtea a fost sesizată sâmbătă, pe 26 decembrie.

La momentul votului, Executivul a preferat să se abţină şi să nu ofere un punct de vedere, lăsând întreaga responsabilitate în cârca Parlamentului. „Punctul de vedere al Guvernului nu este finalizat. Lăsăm la latitudinea Parlamentului“, a spus reprezentantul Guvernului. Ceea ce înseamnă că, iniţial, Executivul nici nu a fost de acord cu legea, dar nici nu a respins-o categoric, lipsa de reacţie a Guvernului fiind criticată atunci de conducerea PNL.

Potrivit legii adoptată de Parlament, primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ ar putea primi pensii speciale de la 1.500 la 6.500 de lei, printre beneficiari figurând preşedintele PSD Liviu Dragnea, care a ocupat funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman timp de trei mandate, Marian Oprişan, aflat la al patrulea mandat în fruntea judeţului Vrancea, sau foşti edili bucureşteni, precum Sorin Oprescu, Marian Vanghelie şi Andrei Chiliman, toţi trei cu probleme penale.

Politică


Ultimele știri
Cele mai citite