Populaţia scade, Parlamentul creşte. Calculul prin care vom avea 550 de parlamentari

Viitorul Parlament ar putea avea peste 550 de parlamentari FOTO: Mediafax

Alexandru Radu, fost vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), a făcut o simulare pe actuala formulă a legii electorale. El a explicat că formula actuală va creşte numărul de parlamentari, care ar putea ajunge la 550. Situaţia ar fi putut fi prevenită, dar interesul politic de conjunctură al tuturor partidelor a ţinut legea în stand-by.

În prezent, în Parlamentul României sunt 137 de senatori şi 314 deputaţi, plus cei 18 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară. Dacă se respectă cifrele din sondaje şi USL obţine o victorie zdrobitoare, numărul parlamentarilor ar putea creşte până la 550. Chiar dacă populaţia României a scăzut vizibil, conform datelor ultimului recensământ, acesta va fi cel mai mare Parlament al României post-decembriste

"Calcule estimative şi simulările efectuate de echipa mea de cadre didactice atestă faptul că este posibil ca numărul parlamentarilor în noua legislatură să ajungă la peste 550. Reamintesc că, deja în 2008, într-un colegiu uninominal din judeţul Arad au fost aleşi doi deputaţi, dar atunci partidul care înregistra cel mai mare număr de voturi atingea doar 36% dintre opţiunile electoratului", a explicat Alexandru Radu, fost preşedinte al AEP. 

Exemplificând cu un posibil caz concret, fostul vicepreşedinte al AEP s-a referit la circumscripţia electorală Vaslui, unde a efectuat o simulare a votului.

"Estimând că în această zonă electorală, pentru care sunt alocate, în prezent, şapte mandate de deputat, conform normei de reprezentare, scorurile vor fi: USL - 63%, PDL - 23% şi PPDD-7%, repartizarea proporţională a locurilor va atribui patru mandate USL, două mandate PDL şi un mandat PPDD. Totuşi, USL va câştiga, prin vot majoritar toate cele şapte colegii, astfel că va primi în plus trei mandate (4+3=7), conform prevederilor legii electorale, iar numărul total de deputaţi va ajunge, astfel, la zece, înregistrând o creştere cu 43%. Totodată, în cele trei colegii câştigate în plus de USL, vor fi câte doi deputaţi", a explicat prof. univ. dr. Alexandru Radu, fost vicepreşedinte al AEP.

De ce nu s-a modificat actuala lege electorală

Dezbaterea asupra actualei legi electorale a fost amânată de actualul legislativ, iar în acest moment legea nu mai poate fi schimbată. Un proiect electoral care ar repera ”scăpările” actualei legi se află în draft la Camera Deputaţilor şi aşteaptă să fie dezbătut, dar, va intra, cel mai probabil pe agenda noului Parlament. 

Preşedintele Comisiei Juridice din Senat, Toni Greblă a explicat că acest proiect legislativ nu mai poate fi dezbătut în ultima sesiune parlamentară pentru că ”nu se pot schimba regulile în timpul jocului”. “Nu se poate adopta o modificare de lege electorală cu două luni înainte de alegeri. Este o lege care afectează procesul electoral”, a explicat Greblă. Fiind lege organică ea trebuie adoptată cu votul majorităţii deputaţilor. Greblă susţine că aceasta este şi o prevedere a comisiei de la Veneţia care cere să nu se schimbe regulile în timpul jocului.

Mişcarea este însă una strategică. Niciun partid politic nu are interesul să schimbe actuala lege. Ea avantajează în principal USL, care ar obţine cele mai multe locuri în Parlament, dar nu produce pagube nici pentru celelalte partide. Prin actuala lege, candidaţii aflaţi pe locul doi sau trei ar putea intra în Parlament la redistribuire.  

Noua lege electorală va fi schimbată însă de Legislativul ales după 9 decembrie. Printre priorităţile noului Parlament se va afla adoptarea unui Cod Electoral care să cuprindă toate tipurile de alegeri din România. “După părerea mea, ar trebui ca noul Cod Electoral să stabilescă nişte reguli foarte clare care să intre în tradiţie. Eu propun ca toate tipurile de alegeri locale, parlamenare, prezidenţiale să se desfăşoare în două tururi de scrutin. Astfel, fiecare ales îşi poate revendica legitimitatea. Nu mai riscăm ca în Parlament să avem oameni aleşi cu 2%. Dar toate astea să se facă în 2013, nu acum”, a mai explicat Greblă. 

În 2009, odată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, a fost organizat un referendum naţional cu privire la reducerea numărului de parlamentari şi trecerea la un Parlament unicameral. Atunci, 77,78% din alegători s-au pronunţat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, prezenţa fiind de 50,95%.