Părinții pensiilor speciale. Cine sunt cei care au introdus fiecare beneficiu din ultimii 26 de ani

Pensiile speciale, beneficii aflate în centrul unei reforme în prezent, au început să apară în urmă cu peste 20 de ani, categoria fiind existinsă periodic de partidele aflate la putere.

Uneori, pentru o pensie specială a fost nevoie doar de o ridicare de mână FOTO Shutterstock

Subiectul pensiilor speciale, de care încearcă să se ferească mai ales Puterea, e unul vechi, cu strânsă legătură cu principalele partide care s-au perindat prin Parlament în ultimele decenii, un rol central jucând PSD, formațiune care a influențat decisiv apariția mai multor privilegii. 

Povestea pensiilor de serviciu (rebotezate „speciale” în spațiul public) începe în 1997. Primii care au primit pensii de serviciu au fost magistrații, printr-un proiect de lege al Guvernului condus de Victor Ciorbea (PNŢCD), când ministru al Justiției era Valeriu Stoica (PNL), adoptat de Parlament în 1997. De altfel, magistrații sunt singurii la care există și recomandări internaționale de asigurarea unei pensii apropiate de valoarea salariului, date fiind numeroasele restricții din timpul activității. Nu mai sunt date nici despre modul cum s-a votat, nici înregistrarea stenogramei.

Într-un interviu pentru Spotmedia, din 2021, Valeriu Stoica sublinia că aceste pensii au fost necesare, la fel ca alte beneficii pentru magistrați introduse în 1997, pentru a atrage în profesie cei mai buni absolvenți de drept care, până în acel moment, se îndreptau spre profesii private. Cu toate acestea, fostul ministru recunoaște că legiuitorii au ajuns să exagereze de-a lungul timpului, când au permis ca pensia să depășească salariul aflat în plată.

  Apoi, au venit pensiile speciale pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Un proiect trimis de Guvernul Năstase (2004) a fost modificat de Parlament, la Comisia de Muncă din Senat, unde structura condusă de Aristide Roibu (PSD) a decis în unanimitate instituirea pensiilor de serviciu. Votul din Camera Deputaților, în acest caz decizional, aproape în unanimitate. Camera Deputaților era condusă la acea vreme de Valer Dorneanu, parlamentar PSD și viitor judecător CCR.  

Pregătire a noilor beneficii

Valer Dorneanu, alături de Acsinte Gaspar și Doru Ioan Tărăcilă (toți PSD) au fost cei care au inițiat proiectul de lege prin care a fost dată pensie specială pentru magistrații CCR. Propunerea a fost votată de toate partidele parlamentare. Legea votată în for decisiv în Senat la 25 mai 2004 i se va aplica prima dată lui Acsinte Gaspar, care la 14 iunie demisiona din Parlament pentru a-și prelua mandatul de judecător CCR. Acsinte Gaspar avea 67 de ani la preluarea mandatului de judecător CCR.

Pensiile speciale pentru funcționarii publici parlamentari au apărut după o inițiativă depusă în anul 2000 de aleși din patru partide: Andrei Gherasim (PNȚCD), Acsinte Gaspar (PDSR), Andrei Chiliman (PNL) și Vasile Miclăuș (PUNR). În decembrie 2005, într-o ședință de plen reunit condusă de Nicolae Văcăroiu, aleșii votau în unanimitate pensiile speciale pentru funcționarii publici parlamentari.  

Categoria personalului aeronautic navigant profesionist din aviația civilă a ajuns să aibă pensie de serviciu în urma unui proiect inițiat de aleși preponderent din PSD (printre care și Victor Ponta), dar cosemnată și de reprezentanți ai PNL (Bogdan Olteanu), PRM (Lia Olguța Vasilescu) și PD (Anca Boagiu), în 2006. Forma finală a acestei legi a fost votată în 2007. 219 voturi erau „pentru”, unul „contra” și două abțineri, fiind susținută umăr la umăr de PSD, PNL, PRM, PDL, UDMR, PC și Grupul minorităților.

Consens între Putere și Opoziție

Pensiile pentru conducerea Curții de Conturi au fost introduse în 2008, printr-un proiect depus de patru aleși ai PD. Însă inițiativa a fost votată final în Senat, în septembrie 2008, când 112 din 112 senatori prezenți au fost de acord cu instituirea acestor venituri (din toate partidele – PSD, PD, PNL, UDMR și PRM). Ulterior, PSD a mai amendat legea, ultima dată în 2017, când a trecut modificare susținută de social-democrați și ALDE, fiind permisă pensia specială și pentru cei cu jumătate de mandat.

Actuala formă a pensiilor speciale pentru corpul diplomatic și consular al României are la bază un proiect depus de șapte aleși PSD (printre care nume cunoscute ca Florin Iordache, Marian Neacșu sau Adrian Solomon), în 2015. Însă la votul final din Camera Deputaților, 277 de voturi au fost „pentru”, 2 „contra” și 15 abțineri. Așadar, solidaritate între partide, pentru un proiect trecut prin ambele foruri în doar trei luni.

Parlamentarii și aleșii locali, cu pensii speciale, dar evitați în reformă

Alte două categorii de pensionari speciali sunt parlamentarii și aleșii locali, dar parlamentarii nu s-au aplecat asupra lor. Pensiile speciale pentru parlamentari au avut la bază un proiect semnat de 225 de aleși, din care peste 150 erau din PSD. Mai semnau proiectul aleși din UDMR, Partidul Liberal Reformator (Tăriceanu), deputați ai minorităților și un liberal. „Luați-vă Parlamentul înapoi!”, a fost îndemnul lui Anghel Stanciu, unul dintre inițiatorii pensiilor speciale pentru parlamentari. Stanciu avea șase mandate de parlamentar. Votul final pe aceste venituri a fost dat pe 15 decembrie, prin ridicare de mână, nu vot electronic. 287 de voturi erau „pentru”, unul „împotrivă” și cinci „abțineri”. Proiectul a trecut cu emoții, după ieșirea liberalilor din sală, cvorumul fiind reprezentat de 274 de voturi.

Pe de altă parte, aleșii locali au ajuns să aibă pensii speciale prin bunăvoința Guvernului Dăncilă, care a adoptat prin OUG Codul Administrativ, după ce anterior PSD și ALDE eșuaseră. Prima formă a Codului Administrativ, care avea și pensiile speciale pentur aleșii locali, nu a trecut de CCR. Așa că, pentru evitarea CCR, s-a mers pe varianta OUG-ului. Problematica pensiilor speciale pentru aleșii locali nu a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului, singurul îndreptățit să sesizeze Curtea pentru o ordonanță. În schimb, s-a referit la alte aspecte, iar sesizarea a fost respinsă. Pensiile speciale ale aleșilor locali căzuseră anterior de două ori la testul CCR. 

Însă, deși pensiile speciale ale aleșilor locali există, ele nu au fost până acum plătite, din 2019 fiind an după an prorogată intrarea în plată, de guvernele conduse de Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă.