Ministerul de Interne, tocătorul de miniştri. Ce probleme le-a adus demnitarilor şefia instituţiei

Pentru Petre Tobă, Gabriel Oprea, Radu Stroe şi Gabriel Berca, perioada de la Interne de le-a adus doar probleme. FOTO Colaj Adevărul

Funcţia de ministru de Interne a reprezentat, în ultimii zece ani, demnitatea publică în care plecarea se face, în dese rânduri, în urma unor probleme cu Justiţia sau prin scandaluri în urma cărora singura soluţie rezonabilă e demisia.

Petre Tobă, fost ministru de Interne în Guvernul Cioloş,  este doar ultimul demnitar dintr-o listă lungă de miniştri care a condus această instituţie şi care au ajuns să demisioneze în urma problemelor de corupţie sau a gafelor făcute în exerciţiul funcţiei. Petre Tobă şi-a dat demisia joi după ce procurorii DNA i-au cerut preşedintelui Klaus Iohannis aviz pentru punerea acestuia sub urmărire penală pentru favorizarea făptuitorului.  Mai precis, procurorii DNA îl acuză pe ministrul de Interne că a refuzat, în mod discreţionar, declanşarea procedurii de declasificare parţială a unor documente care ar fi dovedit deturnările de fonduri din bugetul DIPI, serviciul secret al ministerului. Cererea DNA trebuie avizată de preşedintele Iohannis, dat fiind că acesta intră sub incidenţa Legii răspunderii ministeriale, pentru a putea fi demarat procesul de punere a lui Tobă sub urmărire penală. 

 „Ca om care a lucrat în acest sistem, ştiam la momentul învestirii, că un an electoral înseamnă un an de zbateri. Istoria anilor electorali asta demonstrează – în anii 2009 şi 2012, MAI a avut câte 5 miniştri. Cu toate acestea mi-am asumat această provocare, iar prin ceea ce am făcut pentru instituţie şi, în special pentru cetăţeni, eu cred că a meritat!”, a afirmat Tobă la scurt timp după ce şi-a dat demisia, nu înainte de a sublinia că respinge „cu tărie“ declaraţiile formulate de DNA. 

Cazul Oprea 

Înaintea lui Tobă ministru de Interne a fost Gabriel Oprea, cel mai influent ministru de Interne din Guvernul Ponta. Şi  Oprea este implicat în mai multe dosare,  cum este cazul dosarului „Limuzina“ sau „Girofarul“ în care procurorii DNA îl acuză de abuz în serviciu. Mai mult, procurorii DNA au cerut o extindere a anchetei în dosarul „Girofarul“, aceştia  solicitând joi senatorilor să avizeze începererea urmăririi penale faţă de fostul ministru de Interne pentru ucidere din culpă în cazul morţii poliţistului Bogdan Gigină.

Potrivit probelor DNA, Oprea ar fi fost cel care a decis ca, în seara de 20 octombrie 2015, să fie însoţit de un motociclist, pentru a se putea deplasa cu viteză sporită spre casă.  Gabriel Oprea este cercetat deja în acest caz pentru două infracţiuni de abuz în serviciu, după ce s-a folosit de coloana oficială a Poliţiei Rutiere deşi nu avea niciun drept.  Începerea discuţiilor în Parlament în ceea ce priveşte cazul Oprea ar urma să înceapă de azi. Încuviinţarea urmăririi penale a fostului ministru de Interne  va intra  în dezbaterea conducerii Senatului, care va trimite dosarul la comisia juridică, pentru elaborarea unui raport ce urmează să fie votat în plen.

Petre Tobă şi Gabriel Oprea nu sunt singurele persoane care au trecut pe la Ministerul de Interne şi care de-a lungul timpului au avut probleme cu legea.  Analizat cronologic, tonul problemelor cu legea a fost dat de Cristian David, fost ministru de Interne în Guvernul Tăriceanu, în perioada aprilie 2007 – decembrie 2008.  În ianuarie 2015, David  a fost reţinut, fiind acuzat că în 2007 a primit 500.000 de euro pentru a interveni la prefectul de atunci al judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu.  După două luni, la 20 martie 2015, acesta a fost eliberat.

Trei ani cu executare

Un al doilea ministru care a condus Internele şi care a avut probleme cu legea este Gabriel Berca. La 9 februarie 2012, Berca a fost ministru în Guvernul Ungureanu, funcţie pe care a deţinut-o doar până la 27 aprilie 2012, interval în care a avut însă timp să încalce legea. În august 2015, Berca a fost trimis în judecată  într-un  dosarul în care era acuzat de trafic de influenţă, după ce ar fi primit 185.000 de euro de la un om de afaceri, pentru a interveni la membri ai Guvernului să atribuie bani unei primării cu care un om de afaceri, cunoscut al lui Berca,  avea contracte pentru executarea unor lucrări în domeniul construcţiilor. Debutul acestor presiuni ar fi avut loc în aprilie 2010 şi ar fi continuat până în momentul în care Berca a ajuns ministru. Potrivit procurorilor, Berca ar fi luat o tranşă de 50.000 de euro după ce a ajuns ministru de Interne.  Gabriel Berca a fost arestat preventiv pe 9 iulie 2015, iar după trei luni judecătorii au decis înlocuirea măsurii cu arestul la domiciliu. Pe 12 februarie 2016,  fostul ministru de Interne din Guvernul Ungureanu a fost pus sub control judiciar, însă la 26 mai 2016 a fost  condamnat în primă instanţă la  trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă în formă continuată.

Reproşul lui Radu Stroe

 Predecesorul lui Oprea, Radu Stroe, a fost „uns“ în funcţia de ministru al Afacerilor Interne pe 6 august 2012 şi a demisionat pe 23 ianuarie 2014, în urma accidentului aviatic din Apuseni. Demisia ministrului de Interne a fost cerută imediat după tragedia din Apuseni,  în urma operaţiunilor de căutare haotice ale celor şapte persoane  care se aflau în aeronavă. Întrebat dacă îşi reproşează în legătură cu operaţiunile de salvare, Stroe a declarat că  „Singurul reproş e că s-a întâmplat în mandatul meu această tragedie”, declaraţie venită în contextul în care în urma prăbuşirii aeronavei muriseră două persoane: pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion.

La trei zile de la tragedia aviatică, Stroe, presat de criticile din societatea civilă, îşi va depune demisia.  „Am decis să-mi depun semisia, în semn de onoare, şi pentru apărarea demnitătii pompierilor din cadrul IGSU, care în aceste trei zile au primit nedrepte acuzaţii“, spune Stroe în prima parte a discursului care anunţa demisia.  „Doresc să prezint scuze tuturor celor care prin unele declaraţii nefericite, dar nu rău intenţionate, le-am creat impresia de om relaxat sau indiferent“, concluziona fostul ministru de Interne. De altfel, şi liderul său de partid de la acea vreme, Crin Antonescu, era de părere că Radu Stroe „a comunicat catastrofal“ pe toată durata căutărilor.

„Frăţiile mafiote“

Analistul politic George Rîpă, preşedintele Centrului de Analiză Strategică Aplicată, a explicat pentru „Adevărul“ de ce Ministerul de Interne are o imagine negativă şi de ce au avut loc schimbări dese ale conducerii. „Imaginea pe care o transmite public acest minister este aceea că reforma ce a atins majoritatea instituţiilor statului nu a ajuns şi aici. Numărul uriaş de foşti miniştri cu probleme şi de foşti şefi DGIPI /DIPI arată mai degrabă o activitate infracţională intensă decât un minister aflat în serviciul cetăţenilor. Amintiţi-vă că în 2009 am avut 4 miniştri de Interne, unul dintre ei fiind chiar actualul preşedinte PSD, Liviu Dragnea. Acesta a plecat după 12 zile acuzând ulterior că a fost  victima unei «frăţii mafiote» compusă din Vanghelie, Hrebenciu, Cătălin Voicu şi Dumitru Iliescu“, a precizat Rîpă.

Analistul politic a subliniat că din rechizitoriile DNA se poate înţelege faptul  că, în continuare, la nivelul MAI sunt probleme în condiţiile în care mai există grupuri care fraudează fondurile destinate activităţilor operative, în special ale colaboratorilor. „Cred că viitorul Guvern trebuie să ia decizia strategică de a reforma din temelii această zonă fundamentală pentru securitatea cetăţenilor şi, de ce nu, chiar desfiinţarea DIPI“, conchide George Rîpă.