Marcel Ciolacu şi Teodor Meleşcanu au atacat la Curtea Constituţională bugetul pe anul viitor, înainte ca proiectul să fie adoptat prin procedura specifică

Ciolacu şi Meleşcanu au atacat la CCR bugetul de stat şi pe cel al asigurărilor sociale

Preşedinţii Parlamentului, Marcel Ciolacu şi Teodor Meleşcanu, au atacat la Curtea Constituţională bugetul de stat şi pe cel al asigurărilor sociale pe anul viitor, înainte ca cele două proiecte să fie adoptate prin procedura angajării răspunderii în Parlament, potrivit unui comunicat transmis de CCR.

Deşi premierul Ludovic Orban a prezentat în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului principalele coordonate ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale, procedura nu se încheiase în momentul depuneriii sesizărilor la Curte deoarece nu fuseseră centralizate toate amendamentele aprobate de guvern, iar şedinţa Legislativului a fost suspendată în aşteptarea acestora, conform g4media.ro.

Comunicatul Curţii Constituţionale:

În ziua de 23 decembrie 2019, ora 18:00, Curtea Constituţională, în baza art.146 lit.e) din Constituţia României, republicată, a fost sesizată cu:

1. Cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre Guvernul României şi Parlamentul României cu privire la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, formulate de către Preşedintele Senatului şi Preşedintele Camerei Deputaţilor;

2. Cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre Guvernul României şi Parlamentul României cu privire la Legea bugetului de stat pe anul 2020, formulate de către Preşedintele Senatului şi Preşedintele Camerei Deputaţilor.

Conform procedurii prevăzute de art.35 alin.(1) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituţională a stabilit termenul de 10 ianuarie 2020 pentru ca părţile aflate în conflict să îşi exprime, în scris, punctul de vedere asupra conţinutului conflictelor şi a eventualelor căi de soluţionare a acestora.

Termenul pentru şedinţa de judecată va fi stabilit la o dată ulterioară, în conformitate cu prevederile art.35 alin.(2) din Legea nr.47/1992.

Marcel Ciolacu a anunţat, anteriior începerii şedinţei de plen a Parlamentului că, alături de omologul său de la Senat, Teodor Meleşcanu, va contesta la Curtea Constituţională (CCR) adoptarea de către Guvernul Orban a bugetului pe 2020 fără dezbatere.

Acesta a precizat că este fără precedent în Europa ca un buget să fie adoptat fără dezbatere parlamentară, menţionând că de la Ceauşescu nu şi-a permis nimeni în România aşa ceva.

„Bugetul de stat, deoarece a fost asumare a răspunderii de către Guvernul României şi de către Orban, va fi atacat astăzi de către mine şi de către preşedintele Senatului ca şi conflict constituţional, la CCR (…). Nu există precedent în Europa ca un guvern democratic să vină cu un buget fără să fie dezbateri în Parlament. De la Ceauşescu, România nu a mai cunoscut aşa ceva, de 30 de ani. Chiar dacă nu vom reuşi să stopăm acest buget, cu certitudine, dacă decizia ne va fi favorabilă, vom stopa ca altcineva în viitor să facă acest lucru. Cu alte cuvinte, Ludovic Orban va intra în istorie ca primul prim ministru care şi-a permis acest lucru, nu numai din România, ci din Europa democratică”, a spus Ciolacu.

El a adăugat că în data de 30 decembrie va depune sesizare pe OUG 114.

„Efectele ordonanţei vor fi suspendate până ce CCR va da o decizie”, a spus Ciolacu.

Preşedintele interimar al PSD a declarat că social-democraţii nu exclud depunerea unei moţiuni de cenzură, în cazul în care şi alte formaţiuni se vor alătura acestui demers.

„S-au discutat toate variantele. Nu excludem varianta de moţiune în trei zile, în cazul în care şi alte formaţiuni politice vor dori să se alăture demersului nostru”, a arătat el într-o declaraţie de presă susţinută la finalul şedinţei Comitetului Executiv al PSD.

Premierul Ludovic Orban a anunţat luni în plenul Parlamentul, în cadrul procedurii de angajare a răspunderii guvernului pe bugetul pe anul viitor, că acesta a fost construit pe o creştere economică de 4,1%, o rată a inflaţiei de 3,1% şi un curs mediu de 4,75 lei pentru un euro. El a avertizat că finanţarea europeană se va reduce drastic şi a subliniat că bugetele Educaţiei şi Sănătăţii cresc.

Anterior, şeful guvernului a declarat, la angajarea răspunderii pe modificarea OUG 114 şi a altor acte normative, că a renunţat la plafonarea sporurilor pentru bugetari la 25% din salariul minim, precizând că acestea vor rămâne la nivelul actual: 15% din salariul fiecărui angajat.

Orban a anunţat şi prorogarea cu un an a intrării în vigoare a pensiilor speciale pentru aleşii locali, la solicitarea USR, dar şi introducerea interdicţiei de a cumula salariul la stat cu pensia, cu excepţia profesorilor din mediul preuniversitar şi a însoţitorilor persoanelor cu handicat (amendament Pro România), dar şi a unor angajaţi din companii precum CFR Marfă. De asemenea, vor putea să cumuleze pensia cu salariul angajaţii de la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă şi cei de la Academia Română, ”unde foarte mulţi angajaţi sunt pensionari”, potrivit premierului.