De ce Referendumul anunţat de Iohannis nu poate fi oprit. Pericolul ordonanţelor rămâne

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Constituţia şi deciziile CCR apără dreptul exclusiv al preşedintelui Klaus Iohannis de a organiza Referendum pe tema graţierii şi amnistiei, în ciuda tuturor criticilor PSD. Cu toate astea, asumându-şi riscurile politice aferente, Guvernul Grindeanu poate să adopte, oricând, cele două ordonanţe de urgenţă, diminuând juridic scopul consultării populare.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis la Parlament cererea necesară pentru declanşarea procedurii privind organizarea unui referendum naţional pe tema Justiţiei, în general. „Poporul să-şi exprime voinţa cu privire la următoarea problemă de interes naţional: Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice“, se arată în scrisoarea lui Iohannis. Din acest moment, Parlamentul are la dispoziţie 20 de zile pentru a se constitui, în şedinţă comună, şi a adopta o hotărâre, care va conţine un punct de vedere consultativ. Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul stabilit, preşedintele emite decretul care cuprinde „problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia“, potrivit Legii Referendumului.

Klaus Iohannis le-a spus jurnaliştilor că întrebarea pe care o va formula nu va conţine cuvântul „graţiere“ întrucât Constituţia nu este clară în ceea ce priveşte organizarea de iniţiative pe teme fiscale sau cele precum amnistia sau graţierea. Preşedintele se referă la articolul 74 din Constituţie, „Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.  Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea“, prevede articolul  74 din Constituţie, invocat inclusiv de preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

„Şi-a dat seama că nu e legal“

Social-democraţii au interpretat formularea lui Iohannis din scrisoare drept o recunoaştere a acestuia că o consultare publică pe tema graţierii ar fi neconstituţională. „Am primit şi eu hârtia de la Administraţia Prezidenţială. Ce mi se pare ciudat, faţă de ce am văzut aseară în anunţ, că nu se foloseşte termenul de graţiere. Probabil şi-a dat seama domnul preşedinte că nu e legal“, a spus premierul Sorin Grindeanu.

Liderul senatorilor PSD şi preşedintele Comisie Juridice, Şerban Nicolae, susţine că cele două ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea legislaţiei penale nu îngrădesc lupta împotriva corupţiei.. „PSD, ALDE şi UDMR nu au exprimat o poziţie contrară luptei împotriva corupţiei. Va trebui să-i explicăm, în cuvinte clare, că pe o chestiune precum lupta împotriva corupţiei nu există o controversă în societate“, a precizat Şerban Nicolae. Potrivit PSD, Iohannis nu avea voie, din punct de vedere legal, să ceară Referendum pe tema graţierii.

„Iohannis stabileşte domeniul“

Elenina Nicuţ, specialist în drept constituţional, spune că preşedintele Klaus Iohannis greşeşte că se fereşte să folosească cuvântul graţiere în întrebarea pe care o va formula pentru Referendum.  „Sunt bucătării diferite. Şi în Constituţie sunt prevăzute la secţiuni diferite. Referendumul intră la partea cu suveranitatea poporului, dreptul de iniţiativă legislativă este reglementat la partea cu Parlamentul. Dacă s-ar fi dorit interzicerea expresă a amnistiei şi graţierii, s-ar fi prevăzut în mod expres în Constituţie. Şi terminologia este diferită. Una este când am o iniţiativă şi alta este când am o părere. Nu pot fi asimilate“, a explicat Elenina Nicuţ.

Instituţia Referendumului este prevăzută la articolul 90 din Constituţie, care prevede că „preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional“.

În plus, o decizie a CCR din 2006 i-a atribuit preşedintelui competenţă totală asupra temelor de interes naţional pe care le poate supune consultării populare. „Numai Preşedintele României are dreptul de a decide care sunt problemele de interes naţional şi, în cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema concretă ce se supune referendumului şi data desfăşurării acestuia“, se arată în decizia CCR din 2006.

„A existat un articol 12 în legea 3/2000, în care se enumerau domeniile care ar putea să intre în sintagma de interes naţional. Curtea a desfiinţat acest lucru lăsând preşedintelui posibilitatea ca el să aleagă treaba aceasta. Dânsul stabileşte, prin decret, care este problema asupra căreia se organizează referendum. Ce treabă are iniţiativa legislativă populară cu referendumul? Iniţiativa populară e o lege, referendumul e altă lege, nu are nicio legătură una cu alta. Ai compara calul cu pisica. E o prostie!”, a explicat Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului, pentru news.ro.

Surse din Administraţia Prezidenţială au explicat că Iohannis  a corelat articolul 74, cu articolul 90 din Constituţie, şi a tras următoarea concluzie: dacă populaţia nu poate iniţia modificări legislative privind graţierea, nici preşedintele n-ar trebui să o supună unui referendum, deşi ar fi legal. Astfel, Iohannis nu va insera cuvântul graţiere în întrebarea referendumului, însă va formula astfel încât sa se regăsească termeni ca anticorupţie şi integritate. Potrivit surselor citate, Iohannis va aborda tema Referendumului, în vizita pe care o efectuează la Strasbourg, şi cu preşedintele CEDO, instanţa europeană supremă care ar putea sancţiona România pentru condiţiile inumane din penitenciare.

„Sunt alte priorităţi“

Odată stabilită data, prin decret prezidenţial, Guvernul este obligat să organizeze Referendum în ziua stabilită de Iohannis. „Este abuz în serviciu dacă refuză Guvernul. Prin legea 3/2000 sunt obligaţi să organizeze Referendumul în data stabilită de Iohannis. Este încălcarea legii, iar Sorin Grindeanu nu este parlamentar, deci nu are imunitate“, precizează Elenina Nicuţ.

Cu toate astea,  Carmen Dan, ministrul de Interne, cea care se va ocupa cu organizarea Referendumului, spune că cel din 2012, demarat de PSD şi în urma căruia Liviu Dragnea a fost condamnat, a costat statul foarte mult. „Referendumul din 2012 (pentru demiterea fosutlui preşedinte Traian Băsescu – n.r.)  a costat foarte mult. Din punctul meu de vedere, sunt alte prioriăţi. Este o analiză pe care trebuie să o facă mai mulţi factori şi avem în momentul acesta, zic eu, prioritate să aplicăm măsurile pe care noi ni le-am asumat prin programul de guvernare, dar este o situaţie care trebuie analizată“, a comentat Carmen Dan.

Riposta PSD

După anunţul lui Iohannis, preşedintele PSD Liviu Dragnea a anunţat că va propune iniţierea altor două Referendumuri, care să aibă loc în primăvară. „Avem în minte un referendum cu tema familia, iar a doua temă este privind regimul imunităţilor din România. Nu sunt de acord cu imunitatea parlamentară, nici cu cea a preşedintelui. Întrebarea ar fi dacă românii sunt de acord cu imunităţile. Să dispară pentru toţi“, a spus Dragnea. În replică, Iohannis a spus că Dragnea se comport ca la grădiniţă. „ Vin eu cu tata, hai că vin şi eu cu tata! Eu am un unchi, hai că vin şi eu cu un unchi mai tare“, a spus Iohannis.

PSD urmăreşte organizarea altor două Referendumuri concomitenet cu cel anunţat de Iohannis pentru a crea confuzie în rândul populaţiei. În situaţia dorită de Dragnea, buletinul de vot ar cuprinde trei întrebări pe trei teme complet diferite. Însă eliminarea imunităţilor se face prin modificarea Constituţiei, procedură ce necesită o perioadă de timp îndelungată. Parlamentul trebuie să constituie o Comisiei de rvizuire a Constituţiei, care să redacteze un proiect de lege.

„Trebuie şi două decizii ale CCR, pe proiect şi pe legea finală, şi abia apoi se trece la Referendum. Nu are timp. Iohannis poate să dea drumul şi în martie“, mai spune Elenina Nicuţ, care arată că judecătorii CCR s-au pronunţat deja în favoarea imunităţilor. „Există decizia din 2004 a CCR care protejează imunităţile. CCR a spus că apără funcţia, nu persoane. Deci, teoretic, ar trebui să-i respingă Curtea“, a mai spus Nicuţ.

Iniţativa cetăţenească pentru definirea familiei tradiţionale se află în Parlament, iar pentru a fi adoptată este nevoie de două treimi. Odată adoptată, legea finală mai trebuie să primească un aviz din partea CCR, urmând apoi să fie stabilită data unei consultări populare pe această temă. Un verdict rapid al CCR ar putea permite PSD să consulte populaţia pe tema familiei tradiţionale în acelaşi timp cu tema anunţată de Iohannis.

Peste 4,7 milioane împotrivă

Pentru ca Referendumul să fie validat este nevoiesă fie atins pragul de 30%, ceea ce înseamnă peste 5,6 milioane de români care să participe la Referendum, dintre care 25% din numărul total al celor înscrişi pe listele permanente, adică peste 4,7 milioane, să exprime un vot valabil, pro sau contra.

Pericolul nu a trecut

În ciuda procedurii declanşate de Iohannis, PSD poate să adopte cele două ordonanţe de urgenţă, asumându-şi, în această situaţie, toate riscurile politice. Prin acest gest, PSD, care a tot invocat votul din 11 decembrie în urma căruia a ajuns la guvernare, ar demonstra că se împotriveşte unei consultări populare doar pentru că tema nu îi convine. 

„Costul politic e unul de agendă, de energie politică şi de imagine. De agendă, căci Guvernul e obligat să se poziţioneze defensiv pe un subiect delicat raportat la o parte a populaţiei şi la partenerii străini. Ca energie politică, se asumă foarte devreme o bătălie care va consuma din capitalul politic al PSD-ALDE. Ca imagine, se reştampilează PSD-ALDE ca o coaliţie care nu e prietenoasă faţă de justiţie şi lupta anticorupţie, mişcând narativul mare în societate pe axa Justiţie, în loc de axa care a adus narativul la putere «patriotismul»: «noi credem în România versus ceilalţi care sunt oamenii străinilor»“, de declarat Radu Magdin, specialist în comunicare politică.

Anlistul politic George Jiglău susţine că ignorarea de către PSD a mesajului societăţii civile va trezi acel electorat din cauza căruia au pierdut Preşedinţia foştii lideri ai PSD Adrian Năstase, Mircea Geoană şi Victor Ponta. „În contextul unui vot la referendum, prin faptul că PSD forţează aceste ordonanţe, pierde la imagine din cauza aroganţei lor. În campania electorală de la parlamentare, PSD şi Liviu Dragnea au înţeles că e o prezenţa mare la vot când simt o atitudine de aroganţă a lor. S-a întâmplat aşa la Adrian Năstase la prezidenţiale, s-a întâmplat aşa şi la Victor Ponta. Liviu Dragnea a învăţat lecţia. Lumea iese masiv la vot şi lupta anticorupţie e pusă la îndoială. Ei au fost inteligenţi în campanie şi nu apăsat pedala pe tema asta. Acum o fac pentru că mizează pe faptul că au trecut alegerile şi au majoritatea covârşitoare din Parlament.“, a explicat George Jiglău.

Cabinetul Grindeanu are progrmate atât pentru astăzi, cât şi  pentru mâine, şedinţe de Guvern. Oficial, Guvernul va adopta proiectul de buget în şedinţa de Guvern de miercuri, iar joi va adopta ordonanţa care amână tichetele de masă. În oricare din cele două şedinţe, Guvernul poate suplimenta ordinea de zi în timpul desfăşurării şedinţei, chiar dacă nu a primit avizele necesare din partea instituţiilor abilitate, precum Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). „Pot să le adopte şi fără aviz în cazul ordonanţelor de urgenţă. Au nevoie să stea doar o oră în vigoare şi să-şi producă efectele, să se aplice legea penală mai favorabilă. Nu contează ce se întâmplă cu ele apoi“, a conchis Elenina Nicuţ.

Miercuri, preşedintele Klaus Iohannis se află la Consiliul Europei, care are loc la Strasbourg, deci nu poate să fie prezent la şedinţa de Guvern pentru a încerca să împiedice adoptarea celor două ordonanţe. Proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului penal au fost puse în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei în 18 ianuarie, propunerile, sugestiile şi opiniile legate de aceste acte normative putând fi exprimate până ieri, 24 ianuarie.

10 întrebări fără răspuns

Cotidianul „Adevărul” i-a transmis miercurea trecută ministrului Justiţiei, Florin Iordache, zece întrebări referitoare la motivele care au justificat adoptarea celor două ordonanţe, dar ministrul nu a răspuns în perioada de consultare publică.

Iohannis îşi ia like-urile înapoi pe Facebook

Preşedintele Klaus Iohannis a câştigat în ultimele şase zile peste 23.000 de like-uri pe pagina sa de Facebook. Doar luni, peste 15.000 de internauţi şi-au exprimat aprecierea faţă de şeful statului pe reţeaua socială. După afirmaţiile făcute în februarie, împotriva ANAF şi în favoarea Intact Group, privind sechestrele care au urmat condamnării lui Dan Voiculescu, internauţii l-au criticat pe Klaus Iohannis, arătându-şi dezaprobarea faţă de cele declarate. Astfel, peste 50.000 de internauţi şi-au retras like-urile de pe pagina publică a şefului statului. Însă, poziţiile critice luate de preşedintele României faţă de intenţia Guvernului Grindeanu de a adopta două ordonanţe de urgenţă i-au adus lui Iohannis peste 23.000 de susţinători în ultimele şase zile.

Preşedintele UNJR: Intenţia preşedintelui discreditează lupta anticorupţie

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, susţine că intenţia lui Klaus Iohannis de a face un referendum pe tema graţierii şi a modificărilor aduse Codurilor penal şi de procedură penală relativizează legea şi discreditează lupta anticorupţie, justiţia fiind folosită ca armă în bătăliile politice.

"Intenţia preşedintelui Klaus Iohannis de a face un referendum pentru «continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice» relativizează legea şi discreditează lupta anticorupţie, deoarece face din ea dintr-un instrument de aplicare a legii o armă în bătălia politică. Din punct de vedere juridic, lupta împotriva corupţiei trebuie să fie una ce ţine strict de aplicarea legii. Cu alte cuvinte, există un cadru legislativ şi instituţii ce sunt dedicate luptei împotriva corupţiei. Să înţeleg că preşedintele Iohannis doreşte să întrebe poporul dacă vrea în continuarea respectarea şi păstrarea acestui cadru legislativ? Adică întrebăm poporul dacă legile mai trebuie respectate în România?”, se întreabă Gîrbovan într-o postare pe Facebook.

Sondaj „Adevărul“: 79% din români, împotriva amnistiei şi graţierii

„Adevărul“ a postat vineri pe contul Facebook un sondaj de opinie cu întrebarea „În cazul unui referendum pe tema modificării Codului Penal, aţi vota pentru sau contra amnistiei şi graţierii?“. În decurs de patru ore, 29.929 de persoane au răspuns acestei întrebări, iar rezultatele au fost următoarele: 23.539 de oameni (79%)  au răspuns că sunt împotriva amnistiei şi graţierii, iar 6.390 (21%) au răspuns că sunt pentru această modificare propusă de Guvernul Grindeanu. Sondajul „Adevărul“ nu are valenţe sociologice, însă este un bun indice, în condiţiile în care peste o jumătate de milion de români urmăresc contul de Facebook al cotidianului nostru.

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, susţine că intenţia lui Klaus Iohannis de a face un referendum pe tema graţierii şi a modificărilor aduse Codurilor penal şi de procedură penală  discreditează lupta anticorupţie, justiţia fiind folosită ca armă în bătăliile politice. „Intenţia preşedintelui Klaus Iohannis de a face un referendum pentru «continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice» relativizează legea şi discreditează lupta anticorupţie, deoarece face din ea dintr-un instrument de aplicare a legii o armă în bătălia politică. Din punct de vedere juridic, lupta împotriva corupţiei trebuie să fie una ce ţine strict de aplicarea legii. Cu alte cuvinte, există un cadru legislativ şi instituţii ce sunt dedicate luptei împotriva corupţiei. Să înţeleg că preşedintele Iohannis doreşte să întrebe poporul dacă vrea în continuarea respectarea şi păstrarea acestui cadru legislativ? Adică întrebăm poporul dacă legile mai trebuie respectate în România?”, se întreabă Gîrbovan, într-o postare pe Facebook.


Jumătatea de adevăr a lui Dragnea

Liderul PSD, Liviu Dragnea, susţine că nu vor fi graţiaţi prin ordonanţa Guvernului, aflată în prezent în dezbatere publică, violatorii, hoţii sau criminalii. „99,9% din cei care au ieşit în stradă nu au avut timp să citească (Ordonanţa de Urgenţă - n.r.). Violatorii, hoţii, traficanţii de droguri, criminalii, şantaj, spălare de bani, tâlhărie, nu sunt graţiaţi. Condiţiile de acolo sunt inumane. Este principalul raţionament. O să se vadă care sunt efectele“, a declarat Dragnea care a avut doar parţial dreptate.

Liderul PSD  a vorbit de aceste categorii de condamnaţi per ansamblu. Însă, potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind graţierea pus în dezbatere publică, pot scăpa de jumătate de pedeapsa mai multe categorii de condamnaţi, fără a se stipula restricţii. Astfel, Articolul 2, alineatul (1) arată că graţierea unei jumătăţi de pedeapsă se aplică „persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârstă de până la 5 ani“ şi care nu sunt recidiviste. Pentru acest alineat nu există excepţii de la graţiere. Prin urmare, condamnaţii pentru viol, pedofilie, crimă, tâlhărie sau alte infracţiuni violente pot beneficia de o reducere de jumătate din pedeapsă dacă au peste 60 de ani sau în întreţinere minori sub 5 ani.

De la 20 de ani la cinci ani

Mai mult, potrivit prevederilor Codului Penal, persoanele peste 60 de ani mai beneficiază de o reducere de pedeapsă, tot cu jumătate. În concluzie, un condamnat  la 20 de ani, care are vârsta de peste de 60 de ani, va beneficia de două reduceri de pedeapsă, ceea ce înseamnă că poate ajunge uşor la cinci ani de executare. Prin urmare, un infractor considerat periculos va ieşi din închisoare în maximum 5 ani sau chiar mai puţin demonstrează că are un comportament bun. Un asemenea caz este al asasinului plătit Vitalie Proca, persoană condamnată la 21 de ani cu închisoare. Acesta ar putea executa jumătate din pedeapsă în condiţiile în care are copii mai mici de cinci ani, aşadar intră în categoria celor care au în „întreţinere minori sub 5 ani“.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite