CAMPANIE „Adevărul“: Constituţie contra României
0Parlamentarii se grăbesc să impună o Lege Fundamentală în care doar interesele lor contează. Ziarul „Adevărul“ demarează o campanie de sancţionare a amendamentelor controversate şi inutile.
Comisia de revizuire a Constituţiei lucrează deja de şase zile şi, după calendarul stabilit, a ajuns deja la jumătatea timpului alocat adoptării amendamentelor. Asta face să se lucreze în mare grabă, iar amendamentele sunt adoptate fără mari dezbateri, graţie majorităţii copleşitoare pe care o are USL.
Grabei cu care se adoptă amendamente i se adaugă câteva fenomene deja evidente şi care nu sunt de bun augur pentru ajungerea la un text constituţional coerent, modern şi închegat din punct de vedere juridic. Aceste fenomene pot fi sintetizate astfel:
- Tendinţa de a plăti poliţe. Unele amendamente sunt vădit inspirate din bătălii politice mai vechi sau mai noi, absolut conjuncturale şi care sunt adoptate fără grija de a le analiza efectul în ansamblul Legii Fundamentale.
- Tendinţa de a intra prea mult în detalii. Parlamentarii vor să includă în textul constituţional prevederi amănunţite, destinate mai degrabă legislaţiei ordinare, ceea ce va duce la o Constituţie rigidă.
- Tendinţa de a scrie practic o nouă Constituţie. Alte amendamente alterează semnificativ puteri şi atribuţii instituţionale deja existente în actuala Constituţie, ceea ce poate duce la schimbarea semnificativă a regimului constituţional. Or, Parlamentul actual nu a fost învestit şi cu puteri de Adunare Constituantă, aşa cum a fost învestit Parlamentul ales în iunie 1990, ci are doar rolul de a elabora o lege de modificare a actualei Constituţii. Afectarea masivă a regimului constituţional poate genera un text lipsit de legitimitate şi fragil în faţa unui control de constituţionalitate.
Luând act de aceste derapaje, ziarul „Adevărul“ îşi propune să urmărească cu deosebită atenţie activitatea Comisiei de revizuire, ca şi activitatea viitoare a Plenului, şi să sancţioneze public aceste abateri. Invităm cititorii, precum şi experţii în drept constituţional să ne ajute în acest demers prin sesizarea anomaliilor care însoţesc demersul de modificare a Constituţiei.
AMENDAMENTE SCANDALOASE ŞI INUTILE
În cele şase zile de lucru, Comisia condusă de Crin Antonescu a reuşit să adopte mai multe prevederi controversate, scandaloase, inutile sau ilogice.
Parlamentarii care se ocupă cu revizuirea Constituţiei au adoptat, cu unanimitate de voturi, un amendament la articolul 64 din actuala lege fundamentală, care prevede că „orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primită din partea acesteia“. Astfel, prin adoptarea acestui amendament, procurorii, inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) şi chiar judecătorii vor fi obligaţi să dea socoteală în faţa senatorilor şi deputaţilor, deoarece amendamentul nu stipulează în ce calitate sunt chemate persoanele la audieri.
Comisia a mai decis ca şi cetăţenii, nu doar preşedintele, ca până acum, să aibă dreptul de a iniţia referendumuri pentru probleme de interes naţional. Pentru aceasta, ei au decis ca numărul minim necesar de semnături pentru organizarea referendumului să fie de 250.000. Însă, ulterior, au mai impus o condiţie: semnăturile să provină din cel puţin jumătate din numărul judeţelor plus municipiul Bucureşti, iar din fiecare judeţ să fi semnat cel puţin 20.000 de persoane.
Înmulţind numărul minim de judeţe (21) cu numărul minim de semnături din fiecare judeţ (20.000), rezultă că nu poate fi organizat referendum cu mai puţin de 420.000 de semnături. Aceasta înseamnă că cei care vor să iniţieze un referendum şi strâng între 250.000 şi 419.999 de semnături nu vor putea niciodată să organizeze un referendum, pentru că, matematic, nu au cum să respecte ambele condiţii, ci doar pe prima.
Comisia de revizuire a Constituţiei a mai votat un amendament care limitează implicarea cetăţenilor în viaţa politică. Noua Constituţie nu mai permite poporului să iniţieze referendum de modificare a Constituţiei, ci doar alte referendumuri de interes naţional. Dacă această etapă este depăşită, populaţia s-ar putea lovi de o altă barieră: chiar dacă se strâng semnăturile necesare, iniţierea unui referendum nu poate fi făcută decât cu aprobarea Parlamentului.
Prin noua Constituţie, numărul deputaţilor nu poate depăşi 300, iar cel al senatorilor nu este precizat.
După 23 de ani, stema ţării va fi reintrodusă pe drapelul naţional, după ce amendamentul propus de deputatul PSD Gheorghe Emacu a fost votat cu 13 voturi „pentru“ şi o abţinere. Membrii Comisiei au introdus în Constituţia revizuită şi drepturile animalelor. Astfel, prin legea fundamentală vor fi interzise „relele tratamente aplicate animalelor, conform legii“.
Cum se împarte puterea după noua Constituţie
Comisia Constituţională, condusă de Crin Antonescu (foto), a adoptat o serie de amendamente prin care s-au schimbat o parte dintre atribuţiile Preşedintelui, Guvernului, Senatului sau Camerei Deputaţilor.
Noua Constituţie întăreşte rolul Parlamentului şi reduce marja de manevră a preşedintelui în cazul numirii premierului. Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat un amendament USL potrivit căruia preşedintele îl desemnează drept candidat la funcţia de premier pe reprezentantul propus de partidul, respectiv alianţa politică care a obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare.
De asemenea, preşedintele nu mai poate refuza să semneze decretul de numire a unui ministru, în caz de remaniere guvernamentală, cu condiţia ca respectivul ministru să fie audiat de comisii.
PARLAMENTUL, SINGURUL JUDECĂTOR AL MINIŞTRILOR
Membrii comisiei au adoptat un amendament al UDMR, prin care sunt eliminate atribuţiile preşedintelui României în ceea ce priveşte posibilitatea de a cere urmărirea penală a unui ministru. Până în prezent, aprobarea urmăririi penale era atributul preşedintelui pentru miniştrii care nu erau parlamentari. De asemenea, suspendarea din funcţie a celor urmăriţi penal devine atributul exclusiv al Parlamentul, preşedintele pierzând această putere.
Preşedintele va reprezenta România doar la reuniunile UE având ca temă relaţiile externe ale Uniunii sau politica de securitate comună. Mandatul preşedintelui a fost redus de la cinci ani la patru.
Preşedintele are, totuşi, o asigurare suplimentară împotriva demiterii din funcţie: Parlamentul e dizolvat dacă propunerea de demitere a preşedintelui formulată de parlamentari este respinsă de majoritatea celor prezenţi la urne.
SENATUL IA CREMA NUMIRILOR ÎN FUNCŢII
Comisia a redefinit şi modul în care sunt numiţi şefii instituţiilor controlate de Parlament. O parte dintre aceştia urmează să fie desemnaţi doar de Senat şi nu de Camerele reunite ca până în prezent. Astfel, Senatul urmează să aleagă Avocatul Poporului, preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Legislativ, consilierii Curţii de Conturi, preşedintele Consiliului Economic şi Social, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP).
De asemenea, Senatul va numi reprezentanţii oricăror altor instituţii aflate sub control parlamentar. În acest fel, Senatul va face toate numirile care nu intră, în mod expres, în sfera de competenţă a şedinţelor Camerelor reunite.
Camerele reunite urmează să numească preşedintele Curţii de Conturi a României, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), şefii serviciilor secrete, preşedintele televiziunii şi radioului naţional. În cazul unor instituţii, numirile vor fi făcute amestecat. Astfel, şefii televiziunii şi radioului public sunt numiţi expres de Camerele reunite, dar membrii CA vor fi numiţi de către Senat.
VEŞTI BUNE PENTRU GAY
Comisia de revizuire a Constituţiei a revenit asupra amendamentului prin care se definea căsătoria ca relaţie dintre un bărbat şi o femeie, respingând amendamentul şi optând pentru menţinerea articolului respectiv în formă nemodificată: familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi.