VIDEO 20 de ani de la primele alegeri libere în România: Ion Iliescu, singurul preşedinte câştigător din primul tur

Ion Iliescu a fost ales preşedinte la 20 mai 1990, în Duminica Orbului - a şasea duminică dupa Paşte - atunci când aproape 15 milioane de români s-au prezentat la urne, alegându-l pe Ion Iliescu cu un procent zdrobitor. Ceilalţi doi candidaţi, Ion Raţiu şi Radu Câmpeanu, ambii reîntorşi în ţară după o perioadă de exil, n-au avut nicio şansă.

Ştiri pe aceeaşi temă

România organiza în primăvara lui 1990, după cinci luni de la evenimentele din 1989, primele alegeri libere şi democratice  de după al II-lea război mondial. Participarea la vot a fost de aproximativ 86%. Ion Iliescu a fost preşedintele cu cele mai voturi primite de la peste 12 milioane de alegători.

Citiţi şi:

Certuri, trădări şi răzbunări în interiorul PSD de-a lungul istoriei

PSD, primele alegeri fără Ion Iliescu / Iliescu i-a urcat, Geoană i-a coborât

Profitorii Revoluţiei: lista celor care au fost protejaţi de Ion Iliescu

Primele cuvinte rostite de primul preşedinte al României anticomuniste, în cadrul Conferinţei Naţionale a FSN, au fost: "A-ţi fi mai puţin frică de omul de lângă tine, de ziua de mâine, a-ţi fi mai puţin frică pentru viitorul copilului tău, pentru viitorul ţării tale. Toate acestea reprezintă paşi spre libertate”.

Rezultate alegeri prezidenţiale din 20 mai 1990, care au avut o participare de 86%:

Ion Iliescu (FSN) 85,07%
Radu Câmpeanu (PNL) 10,64% , adică 1.529.188 voturi
Ion Raţiu (PNŢCD) 4,29%, adică 617.007 de voturi

În Camera Deputaţilor câştigător era a FSN-ului (66,31%), urmat de UDMR (7,23%), PNL (6,41%) şi PNŢCD (2,62%).

În Senat, situaţia a fost următoarea: FSN (67,02%), UDMR (7,20%), PNL (7,06%), PNŢCD (2,5%).

Secvenţe din ultima dezbatere televizată înainte de algerile prezidenţiale din Mai 1990


După ce la 7 aprilie, Ion Iliescu fusese ales preşedinte al FSN, pe 25 mai, la primele alegeri postdecembriste, Ion Iliescu devine singurul preşedinte al României care a câştigat din primul tur. În favoarea sa s-au pronunţat 12.232.498 de alegători, cel mai mare scor cu care a câştigat un preşedinte după 1989.

Prezenţa la vot a fost atunci de 14.826.616 de alegători dintr-un total de 17.200.722 înscrişi pe liste, reprezentând şi cel mai mare procentaj de până în prezent.

Perioada de până la alegeri a fost marcată de demonstraţii generate de anunţul fostului CFSN de a participa la alegerile generale, dupa ce, în decembrie 1989, precizase că va fi doar un organism de conducere provizoriu şi nu va participa la niciun proces electoral.

Iată firul evenimentelor dinainte de primele alegeri prezidenţiale:

- 28 ianuarie 1990: are loc un miting uriaş organizat la Bucuresti, în Piaţa Victoriei de PNŢCD, PNL, PSDR şi alte partide care protestau faţă de ascensiunea politică a FSN, care anunţase că paricipă la alegeri
- În acelaşi timp aveau loc manifestaţii organizate de FSN, fiind susţinut de muncitorii de la IMGB, ICTB, IMMR şi IIRUC.
- 29 ianuarie 1990, susţinătorii Frontului au devastat sediile partidelor istorice din Bucureşti. Liderul PNŢCD, Corneliu Coposu era evacuat de către primul-ministru, Petre Roman.
- În urma acelor evenimente s-a înfiinţat CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională) care a înlocuit CFSN-ul înfiinţat în 22 decembrie 1989.
- În aprilie 1990, au început mitingurile electorale din Piaţa Universităţii
- În 22 aprilie, o parte dintre manifestanţii ocupau Piaţa Universităţii denunţând deturnarea idealurilor Revoluţiei din decembrie de către puterea nou instalată. Atunci manifestanţii au lansat imnul golanilor, aşa cum îi numea Iliescu pe protestatari:

"Mai bine haimana, decât trădător
Mai bine golan, decât dictator
Mai bine huligan, decât securist
Mai bine mort, decât comunist"


O lună mai târziu, românii au mers la vot pentru a-şi alege primul preşedinte într-o Românie anticomunistă. Ion Iliescu a fost ales ca preşedinte din primul tur de scrutin, primind 85% din totalul voturilor.  În 13 iunie 1990 este începutul represiunii violente a ceea ce s-a numit "Fenomenul Piaţa Universităţii", începutul celei de-a treia mineriade din anul 1990, cea mai sângeroasă dintre toate. Circa 10.000 de mineri din Valea Jiului au descins în Bucureşti pentru a restabili "ordinea".

citeste totul despre: