Scandalul vaccinului AstraZeneca, analizat de medici: şi banala aspirină poate da reacţii adverse

Imagine: Inquam Photos / Octav Ganea

Doar 92 de reacţii adverse severe au fost asociate cu imunizarea cu vaccinul de la AstraZeneca la nivel european, unde peste 27 de milioane de persoane au primit serul dezvoltat de companie în parteneriat cu Universitatea Oxford: 18 milioane în Marea Britanie şi 9,2 milioane în regiunea europeană. Medicii arată că orice medicament sau vaccin poate da reacţii adverse.

Concret, 62 de cazuri de tromboză a sinusurilor şi venelor cerebrale au fost identificate la nivel global, dintre care 44 în regiunea europeană (UE, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia) la pacienţi care au primit serul AstraZeneca.

Aceste cazuri au fost raportate la un total de 9,2 milioane de persoane vaccinate cu serul AstraZeneca în această regiune, potrivit NDTV.com. Alte 30 de cazuri de reacţii adverse severe, din care 7 s-au soldat cu decese, au fost raportate de autorităţile sanitare din Marea Britanie, citate de „The Guardian“, ţară în care oamenii au fost vaccinaţi exclusiv cu serul AstraZeneca, mai exact 18 milioane de cetăţeni.

Practic, totalul cazurilor în care s-au înregistrat reacţii adverse severe este de 92 de persoane din aproape 30 de milioane care s-au imunizat cu serul AstraZeneca.

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat, miercuri, că a găsit o potenţială legătură între vaccinul dezvoltat de AstraZeneca şi probleme rare de coagulare a sângelui la adulţii care au fost inoculaţi cu acest ser, precizând că a luat în considerare toate dovezile disponibile până în prezent, relatează Reuters.

„O explicaţie plauzibilă pentru combinaţia de cheaguri de sânge şi număr scăzut de trombocite este un răspuns imun, care conduce la o afecţiune similară cu cea observată uneori la pacienţii trataţi cu heparină”, a anunţat EMA într-un comunicat, precizând însă că beneficiile aduse de vaccinul AstraZeneca prevalează în continuare în faţa riscurilor medicale.

Totodată, Agenţia a estimat că formarea de cheaguri sangvine ar trebui listată ca un efect secundar „foarte rar” al vaccinului AstraZeneca.

Efectul: Peste 200.000 de români au renunţat la imunizare

La aflarea acestor veşti, în România, peste 207.000 de români au anulat programarea făcută pentru vaccinarea cu serul AstraZeneca. Dintre cei care au confirmat programarea, 99.000 nu s-au prezentat, reprezentând 28% din cei care confirmaseră programarea, a anunţat, marţi, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, medicul militar Valeriu Gheorghiţă. Neîncrederea în serul AstraZeneca vine într-un moment în care un număr de 5.407 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 a fost înregistrat în ultimele 24 de ore, iar bilanţul total al infectărilor a ajuns la 988.624. În ultima zi au murit 175 de pacienţi, iar 1.487 sunt internaţi la ATI.

Medic: Şi aspirina are reacţii adverse

Medicul psihiatru Gabriel Diaconu a subliniat din nou că nu a fost stabilită nicio legătură de cauzalitate între serul AstraZeneca şi cazurile de deces prin tromboză.

„Nu s-a stabilit această legătură de cauzalitate şi nici mecanismul intermediar. Cel mai probabil, EMA şi/sau AZ vor adăuga la rezumatul produsului o atenţionare, o precauţie”, a declarat pentru „Adevărul“ dr. Gabriel Diaconu.

Medicul a scris şi un mesaj pe Facebook, în care arată că au existat cazuri de reacţii adverse şi la banala aspirină sau în cazul unui antiepileptic.

„Degeaba afirm eu că, spre exemplu, trombozele severe/fatale după vaccinul AZ sunt cam la fel de frecvente precum sindromul Reye la administrarea de aspirină, sau Stevens Johnson după lamotrigină. Răul e deja făcut. Oamenii acţionează visceral la astfel de veşti, după care se îndoapă cu Ivermectină de pe piaţa neagră sau bagă antibiotice recomandate de vecini (ambele substanţe, mult mai periculoase decât vaccinul)”, arăta dr. Gabriel Diaconu.

Vaccinul antipolio, administrat în pofida riscurilor

La rândul lui, medicul Gindrovel Dumitra, preşedintele Grupului de Vaccinologie din cadrul Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie, a arătat că reacţii adverse au fost raportate şi în cazul vaccinului oral antipoliomielitic. Cu toate astea, la fel ca în cazul vaccinului anti-COVID, riscurile erau depăşite de beneficii – în cazul respectiv, eradicarea poliomielitei.

„Discutam cu colegii mei din grupul de vaccinologie, duminică am avut o şedinţă, şi am încercat să ne aranjăm gândurile astfel încât să tragem nişte concluzii. Am văzut raportul agenţiei de reglementare din Marea Britanie. Şi ei vorbeau că la 18 milioane de administrări au fost întâlnite 30 de cazuri. Asta înseamnă că un caz apare undeva la 800.000 de administrări. Ei bine, acesta este elementul pe care ar trebui să îl înţelegem foarte clar. Am să fac o comparaţie cu un alt vaccin, vaccinul polio-oral, acel vaccin care se punea ca picături fiecărui copil – la 2 luni, la 4 luni, la 6 luni şi aşa mai departe – care avea drept consecinţă apariţia unei imunităţi în faţa poliomielitei, boală care putea să ucidă foarte mulţi copii la momentul respectiv. Ei bine, vaccinul polio-oral avea o incidenţă de un caz la 700.000 de administrări (la prima administrare), de apariţie a ceea ce se numeşte paralizie acută flască. Cu toate că am ştiut că există acest risc, am continuat vaccinarea polio pentru că a fost singura soluţie prin care puteam să ajungem în situaţia în care ne aflăm acum, când poliomielita este eliminată la nivelul regiunii Europa şi este pe cale de eradicare la nivel internaţional. Probabil că şi în cazul vaccinului AstraZeneca ne vom afla în faţa unei asemenea dileme: este clar că pot să apară anumite reacţii adverse, dar uitându-ne la raportul risc/beneficiu este de acceptat, pentru că în acest fel prevenim decese în terapie intensivă, ceea ce se întâmplă inclusiv în România”, a declarat dr. Gindrovel Dumitra.

Oficialul EMA a exprimat o părere personală

Interviul dat de şeful departamentului Vaccinuri în cadrul EMA, Marco Cavaleri, în presa italiană reprezintă opinia unui singur expert dintre cei ai Agenţiei Europene a Medicamentului, spune dr. Gindrovel Dumitra.

„Nu ar fi trebuit să transmită o părere personală, ci o concluzie a comitetului de experţi. Pentru noi, pentru profesionişti, este foarte important. Pot să existe experţi care au opinii divergente. Ei sunt puşi la un loc în aceste comitete de experţi şi de acolo apare o concluzie, cea unanim acceptată de acei experţi. Ei bine, pe mine mă interesează acea concluzie, nu opinia unui singur expert, pentru că valoarea opiniei comitetului de experţi este mult mai mare decât valoarea opiniei unei singure persoane”, a declarat medicul.

Reamintim că şeful departamentului Vaccinuri în cadrul EMA, Marco Cavaleri, a declarat într-un interviu pentru ziarul italian „Il Messaggero” că el vede o legătură clară între reacţiile adverse severe raportate şi serul AstraZeneca. 

Anunţul Agenţiei Medicamentului, publicat cu întârziere, produce panică

Şi de parcă toate acestea nu erau suficiente, marţi, reprezentanţii Casei Judeţeane de Asigurări de Sănătate Olt au decis să posteze „pentru profesioniştii din sănătate” câteva detalii de la Agenţia Naţională a Medicamentului cu privire la riscurile administrării vaccinului AstraZeneca. Documentul ANM fusese trimis autorităţilor locale pe 24 martie. „După vaccinarea cu AstraZeneca a fost observată foarte rar o asociere de tromboză cu trombocitopenie, în unele cazuri însoţite de sângerare. Profesioniştii din domeniul sănătăţii trebuie să fie atenţi la semnele şi simptomele tromboembolismului şi ale trombocitopeniei”, se arată în document. 

„Faptul că Agenţia Europeană a Medicamentului a ajuns, la momentul respectiv, la concluzia că beneficiile depăşesc riscurile şi că nu poate fi exclusă relaţia de cauzalitate, atunci a apărut obligaţia ca acest eveniment să fie inclus în prospect. Lucru care s-a întâmplat. Profesioniştii din Sănătate – fie medici de familie, fie oricine altcineva – au aflat pe căi oficiale”, a explicat dr. Gindrovel Dumitra, întrebat fiind de ce documentul a fost dat publicităţii abia acum.

Ce măsuri au luat celelalte state

Ţări precum Olanda, Germania, Franţa, Italia, Suedia, Letonia şi Canada au decis încă de la apariţia primelor cazuri de reacţii adverse severe să suspende imunizarea cu serul AstraZeneca.

Pe data de 3 aprilie, Olanda a decis suspendarea temporară a administrării vaccinului anti-COVID produs de AstraZeneca la persoanele sub 60 de ani, după decesul unei femei care fusese imunizată cu acest ser, a anunţat vineri ministrul Sănătăţii. „Trebuie să ne asigurăm că totul este corect, aşa că este înţelept să ne oprim pentru moment”, a declarat ministrul olandez al Sănătăţii, Hugo de Jonge, potrivit Reuters. Decizia a fost luată în urma noilor rapoarte de caz ale agenţiei de monitorizare a medicamentelor, Lareb, şi a discuţiilor cu autorităţile sanitare, se arată într-un comunicat al Ministerului olandez al Sănătăţii. Aproape 10.000 de programări la imunizare vor fi anulate.

Decizia vine la o zi după ce Germania a oprit utilizarea vaccinului pentru persoanele sub 60 de ani. Medicii din Germania au înregistrat 31 de cazuri rare de cheaguri de sânge în creier, dintre care nouă au condus la decese, după ce aproape 2,7 milioane de persoane au primit vaccinul anti-COVID de la AstraZeneca, notează BBC. Deşi şi în Franţa au fost probleme, Agenţia franceză a medicamentului a subliniat că raportul între beneficii şi riscuri este „favorabil”, relatează AFP.

Dintre cele 1,4 milioane de doze de vaccin AstraZeneca administrate în Franţa până la 18 martie, aproximativ „5.700 de efecte secundare” au fost descoperite de centre de monitorizare farmaceutică, majoritatea „sindroame pseudo-gripale”.