Scandalos: De ce nu-şi părăsesc casele bucureştenii sortiţi morţii în cazul unui cutremur mare

Scandalos: De ce nu-şi părăsesc casele bucureştenii sortiţi morţii în cazul unui cutremur mare

Peste 300 de clădiri din Capitală sunt încadrate în clasa I de risc seismic FOTO Adevărul

Peste 10.000 de oameni trăiesc în clădirile cu bulină roşie din Capitală, o parte din ele aflate chiar în subordinea statului. Locatarii refuză să-şi părăsească locuinţele pentru că, pur şi simplu, nu au fost informaţi despre ce presupune procesul de consolidare şi nici despre riscurile la care sunt supuşi zi de zi locuind în clădirile şubrede.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cutremurul care a zguduit Capitala în noaptea de vineri spre sâmbătă a readus pe agendă discuţiile referitoare la clădirile cu risc seismic din Bucureşti, majoritatea situate în centrul Capitalei. Chiar dacă autorităţile au o cifră exactă a clădirilor cu bulină roşie, oficialii nu au, în schimb, o evidenţă a celor care locuiesc în blocurile aflate la risc.

Centrul Român pentru Inovaţie în Dezvoltare Locală (CRIDL), o organizaţie neguvernamentală, a reuşit să inventarieze, cu ajutorul a peste 100 de voluntari, câţi locatari stau în clădirile aflate în pragul prăbuşirii şi cifra la care au ajuns după ce au stat de vorbă cu asociaţiile de proprietari ai 30% din clădirile aflate pe lista neagră i-a îngrozit: 3.700 de oameni locuiesc sau stau în chirie în 110 din cele 374 de clădiri cu bulină roşie.

Problema, arată Marina Neagu, preşedintele CRIDL, este că foarte puţini dintre aceştia conştientizează riscul major la care sunt supuşi zi de zi. Tragedia Colectiv şi cutremurele din Nepal şi Italia i-au pus însă pe gânduri. Chiar şi aşa, locatarii s-au plâns voluntarilor că au foarte puţine detalii referitoare la ce presupune consolidarea clădirilor în care stau, motiv pentru care „sunt într-o oarecare inerţie” şi îşi fac diverse scenarii referitoare la cum pot scăpa cu viaţă unui cutremur: unii spun că se vor arunca de la geam, alţii consideră că au suficient timp să-şi părăsească locuinţa, altora efectiv nu le mai pasă.

Scenariu: bucureşteni care vor să se arunce de pe geam

Datele referitoare la modul în care percep riscul seismic locatarii sunt informaţii preliminare care stau la baza unei anchete sociologice calitative, parte din proiectul Alert - proiect de conştientizare al riscului seismic, derulat de CRIDL.

„Primăria Capitalei are doar o situaţie a clădirilor cu bulină şi grupa în care acestea sunt încadrate. În prezent, nu există niciun fel de date legate de cei care stau în acele clădiri, dacă ele sunt locuite sau nu, dacă sunt închiriate. O parte din ele se află în grija statului, altele sunt părăsite. În orice caz, preconizăm că în momentul în care vom inventaria toate cele 374 de clădiri cu risc I de prăbuşire, vom trece de 10.000 de oameni. Dacă se produce vreun cutremur noaptea, pentru toţi aceşti oameni riscul este major”, a explicat, pentru „Adevărul”, Marina Neagu, preşedintele CRIDL.

Pe Bulevardul Magheru bulina a fost ascunsă

Potrivit acesteia, cei mai expuşi pericolului sunt oamenii care vin şi stau pe termen scurt şi mediu în Bucureşti, în hoteluri amplasate pe Bulevardul Magheru sau în zona Piaţa Romană. „La un cutremur mare, jumătate din clădirile de pe Bulevarul Magheru vor cădea. Sunt clădiri extrem de mari, în zone foarte circulate, adevărate bombe cu ceas. Cei care vin în Capitală şi nu ştiu că Bucureştiul e la risc seismic, stau în apartamente care sunt renovate în interior, dar care sunt amplasate în clădiri nesigure care nu mai au bulina la vedere, ci e pusă în diverse unghiuri din care nu poate fi remarcată”, a completat urbanista.

Concret, proiectul Alert merge pe mai multe paliere. În afară de faptul că vor să stea de vorbă cu locatarii clădirilor cu bulină, pentru a inventaria problemele şi pentru a-i lăsa pe oameni să vorbească, voluntarii din proiect vor să devină un fel de facilitator între autorităţi şi proprietari, dar şi să le ofere acestora informaţii pe site-ul dedicat proiectului.

„Suntem în etapa în care avem programate întâlniri cu asociaţiile de proprietari, vrem să vedem care sunt nevoile şi ce îi împiedică să-şi consolideze locuinţele. Nu există la ora actuală niciun fel de comunicare între primărie şi asociaţiile de proprietari, pornind de la datele pe care le culegem vrem să vedem ce nu funcţionează şi cum ar trebui intervenit. Nu poţi să stai într-un birou din primărie şi să te aştepţi ca oamenii să înţeleagă de ce ar trebui să se mute”, a mai spus Marina Neagu.

Specialista a explicat că programul de consolidare, aşa cum este el făcut în momentul de faţă, este prost conceput şi diferit de ce se întâmplă în străinătate. „Oamenii nu sunt întrebaţi referitor la ce soluţie tehnică ar trebui folosită să se consolideze blocul, nu li se spune cât costă, n-au niciun cuvânt de spus legat de firma cu care să se facă lucrarea. În alte ţări, asociaţia de proprietari este cea care primeşte grantul şi atunci ei gestionează întreg procesul - când demarează, cum se face, ce se face”, a precizat specialista, adăugând că programul e gândit simplist, pe un singur calapod şi nu ţine cont de realitatea din teren.

Luna septembrie, activă seismic

De altfel, Constantin Ionescu, şeful Institutului Naţional de Fizica Pământului (INFP) a precizat că seismul de vineri noapte a fost unul semnificativ, arătând că în următoarele zile vor mai exista replici ale cutremurului, dar nu cu magnitudine mare. „Se vor mai produce cutremure mici în zilele următoare, oricum luna septembrie a fost mai activă din punct de vedere seismic faţă de lunile precedente ale anului, însă un cutremur de magnitudinea celui de sâmbătă noapte se va mai produce peste câţiva ani”, a completat directorul general al INFP.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările