Dr. Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni: „Cine spune că nu sunt probleme cu medicamentele în spitale greşeşte“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dr. Carmen Orban este manager la Institutul Clinic Fundeni din 2011 FOTO: Adevărul
Dr. Carmen Orban este manager la Institutul Clinic Fundeni din 2011 FOTO: Adevărul

Doctorul Carmen Orban explică, pentru „Weekend Adevărul“ de ce pacienţii trebuie să-şi plătească, în continuare, medicamentele în spitale.


Institutul Clinic Fundeni este numit, în multe contexte, punct terminus. „Sună urât, dar aşa este, pentru că aici ajung an de an mulţi pacienţi trimişi de la alte spitale, în stare gravă. Este un spital cu adevărat special“, spune fără tăgadă managerul Carmen Orban. Confirmă acest lucru numărul mare de transplanturi de ficat, de rinichi şi de măduvă osoasă realizate anual la Fundeni, numeroasele proiecte de cercetare aflate în derulare, dar şi fiecare pacient care, după ce iniţial fusese condamnat la moarte de boală, reuşeşte să scape cu viaţă şi se întoarce, la controalele periodice, cu un copil de mână. 

„Weekend Adevărul“: Institutul Clinic Fundeni a fost printre primele instituţii medicale care au aplicat coplata chiar de la 1 aprilie. Aţi întâmpinat rezistenţă din partea pacienţilor?

Dr. Carmen Orban: Da, noi am aplicat chiar de la început coplata maximă, de 10 lei. Dar nu ne-am confruntat cu nicio problemă din partea pacienţilor. Dimpotrivă, ei, ştiind că au această obligativitate, doresc să plătească chiar de la internare, ca să scape de formalităţi. O oarecare rezistenţă am întâmpinat-o pe secţii, personalul medical şi, în speţă, asistentele-şefe nu doresc să-şi mai asume şi această responsabilitate, a chitanţierului, pentru că ele trebuie să elibereze o chitanţă, iar numărul chitanţei trebuie trecut pe foaia de observaţie.

Sunt de un real ajutor banii veniţi din coplată? Aţi făcut o estimare?

E greu de făcut o estimare, pentru că sunt foarte multe persoane scutite de la această taxă. Dar, din punctul meu de vedere, orice ban adus spitalului este un bun adus spitalului, atât timp cât este cheltuit corect. Având în vedere că această taxă este suportată de pacient, consider că suma strânsă trebuie să meargă tot către pacient. Atunci, după ce plătim chitanţierele, vrem să încercăm să creştem confortul pacienţilor internaţi şi al familiilor. Pentru că noi trebuie să cumpărăm şi materiale sanitare pentru aparţinătorii pacienţilor, care intră în spital: halate, botoşi şi bonetă. Iar banii care rămân, dacă rămân, vreau să-i întorc către confortul hotelier, să creştem oarecum condiţiile de cazare.

De săptămâna viitoare vom avea 11 camere sterile pentru transplantul de măduvă osoasă la adulţi şi 6 pentru copii.

70% din pacienţii de la Fundeni sunt trimişi de la alte spitale

Vor ajuta aceşti bani ca pacienţii să nu-şi mai cumpere medicamentele?

Când cineva spune că în spitalele româneşti pacienţii nu mai trebuie să-şi cumpere medicamente eu consider că greşeşte. Să vă explic de ce pacienţii trebuie să-şi plătească medicamentele la Fundeni. Noi avem un contract cu Casa de Asigurări prin care ne angajăm să tratăm un anumit număr de pacienţi. Evident, eu ştiu că tratez, în realitate, mai mulţi. Dar Casa îmi spune: „Bugetul meu ăsta este, eu trebuie să împart banii ăştia puţini la toată lumea. Nu pot să-ţi dau să tratezi câţi pacienţi vrei tu, îţi dau cât am“. Şi este, deci, o negociere. Noi ne asumăm că tratăm un număr de pacienţi, dar de fiecare dată am depăşit numărul de pacienţi trataţi. Situaţia pe care eu am semnalat-o este următoarea: peste 70% din  patologia tratată în acest spital reprezintă pacienţi transferaţi din alte spitale, din alte localităţi, de multe ori pacienţi în stare gravă, care necesită terapie intensivă, care sunt mult mai costisitori decât un pacient obişnuit. Eu dacă nu primesc aceşti pacienţi, mi se spune că vor muri. Sună urât, dar este o realitate. Dacă nu primesc acel pacient, îi refuz o şansă.

Şi îl primiţi...

Trebuie să-l primesc, aşa e moral, medical sau cum vreţi. Uneori, cu eforturi foarte mari. De multe ori nu avem locuri, punem paturi suplimentare, medicii se revoltă, nu mai avem ventilatoare... Deci, aceşti pacienţi costă mult. De unde putem lua bani ca să acoperim costurile pentru aceşti pacienţi suplimentari? De la medicamente. Şi atunci, sigur că vor fi pacienţi pe care, în mod normal, spitalul şi i-ar putea asuma în baza contractului şi care vor fi nevoiţi să-şi cumpere medicamente, pentru că trebuie să rupem din bani de acolo ca să oferim o şansă mai multor pacienţi. Asta este realitatea. Pe de altă parte, Institutul Clinic Fundeni are o patologie aparte. Dacă ar fi ca eu să asigur un singur medicament corect tuturor pacienţilor, fără ca ei să fie nevoiţi să-l cumpere, vă spun şi pot să demonstrez că acela ar reprezenta tot bugetul pe medicamente.

Dacă ar fi să asigur un singur medicament corect tuturor pacienţilor, pot să demonstrez că acela ar reprezenta tot bugetul pe medicamente.

Lipsesc medicamente-cheie pentru efectuarea transplantului de măduvă osoasă

Dar aveţi toate medicamentele de care aveţi nevoie, în contextul crizei generale care durează deja de mai mult timp?

La noi, în Institutul Clinic Fundeni, există toate medicamentele oncologice care sunt pe piaţa din România. Dar anumite medicamente nu există nicăieri pe piaţa românească şi fac parte din protocoalele de tratament standard. Cu o parte dintre ele s-a rezolvat problema, iar Unifarmul importă mai multe medicamente. Dar Unifarm nu a putut rezolva situaţia tuturor medicamentelor lipsă. Deci la ora actuală, cine spune că nu există astfel de probleme minte. Există probleme, pentru că sunt medicamente care fac parte din protocoalele terapeutice pentru transplant medular, de exemplu, şi care nu există în România. Două exemple în acest sens sunt carmustinul şi melphalanul injectabil. Aceste medicamente fac parte din protocolul standardizat pentru transplantul medular şi nu există nicăieri pe piaţa românească. Şi noi vrem să ne extindem cu transplantul medular.

Aproape se va tripla numărul de transplanturi medulare

În ce mod?

Noi avem o secţie de transplant medular care funcţionează din anul 2002 şi care consta până acum numai în patru camere sterile pentru adulţi. Cu toate acestea, medicii au reuşit să realizeze doar în primele trei luni ale acestui an 44 de transplanturi medulare. Este un număr foarte mare. Şi nevoia de transplant este şi mai mare. De aceea, săptămâna viitoare inaugurăm, cu ajutorul unei fundaţii, încă şapte camere sterile pentru adulţi, dintre care una este cu două paturi, şi vom avea şi şase camere sterile pentru copii. Pentru copii nu am avut deloc. Este o mare realizare. Asta înseamnă că numărul procedurilor de transplant medular va fi cu mult mai mare, poate chiar de trei ori mai mare. Este de ajutor şi faptul că a devenit funcţional Registrul Naţional de Celule Stem Hematopoietice, care este conectat internaţional. Pentru că până acum, în România nu se putea face decât autotransplant, adică se preleva măduvă osoasă de la acelaşi pacient, sau transplant de la rude apropiate. Noi suntem, cred, primii care am avut un transplant medular cu celule aduse cu ajutorul Registrului din Belgia şi am avut şi un donator voluntar pentru un pacient din Rusia.

Institutul Clinic Fundeni, în cifre

  • Din 1980 şi până acum, la Institutul Clinic Fundeni au fost realizate 1.335 de transplanturi renale. 22 numai în primele trei luni ale acestui an.
  • Din 2002 şi până în prezent, au avut loc la Fundeni 370 de transplanturi hepatice: 33 de la începutul anului 2013.
  • Tot din 2002, au fost realizate 427 de proceduri de transplant medular, dintre care 44 în primele trei luni ale anului 2013.
  • Peste 50 de proiecte de cercetare se află în desfăşurare la Fundeni. 2,2 milioane de lei aduce anual cercetarea Institutului Fundeni. 
Societate



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite