„Democratizarea“ pandemiei. COVID-ul nu mai afectează, cu precădere, vârstnicii

Numărul de noi infectări zilnice a crescut la peste 600 de cazuri, iar rata de pozitivare a testelor a rămas ridicată. Guvernul menţine starea de alertă pentru 30 de zile, dar nu aduce noi restricţii sau relaxări. Legea carantinei şi izolării propusă de Parlament trebuie promulgată de preşedinte

Epidemia cu noul coronavirus pare să se stabilizeze, dar la cifre mult mai mari decât până acum, numărul infectărilor zilnice depăşind 600 de cazuri. Astfel, autorităţile au raportat, ieri, 641 de noi cazuri de COVID-19 descoperite după efectuarea unui număr-record de teste: 18.440. Chiar dacă rămâne una ridicată, rata de pozitivare a acestor teste s-a temperat după ce a ajuns la un procent de 3,47% din total. Tot ieri au fost raportate şi 21 de decese (15 bărbaţi şi 6 femei) ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitale din toată ţara.

„Este foarte clar că suntem pe o creştere. Se testează foarte mult acum şi este foarte bine că se face aşa, dar avem şi o rată de pozitivare încă foarte mare, din păcate. Totuşi, putem spune că deocamdată suntem într-o stare de echilibru atunci când vorbim de cazurile grave. Este o uşoară creştere, dar aceasta nu a rupt echilibrul. Dacă ne revenim şi respectăm acele reguli simple de comportament, putem spera la o lună august rezonabilă din punct de vedere al cifrelor epidemiei”, a explicat Adrian Marinescu, medic infecţionist la Spitalul „Matei Balş”.    

La rândul ei, Carmen Dorobăţ, managerul Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva” Iaşi, susţine că în unitatea medicală pe care o conduce sunt internate persoane infectate cu noul coronavirus al căror profil este oarecum stabilizat. „Dacă acum două sau trei luni aveam forme mai mult decât medii şi grave numai la persoanele peste 60 de ani, iar asiptomaticii erau sub 40 de ani, acum situaţia s-a aplatizat. Pot spune că boala nu mai alege. Avem forme grave la 20 de ani, la 40 de ani şi, evident, la pacienţi peste 60 de ani. Mai grav este că avem o infectare mare la nivel comunitar, iar acest lucru este mai greu de stăpânit”, a precizat medicul Carmen Dorobăţ. 

Fără restricţii suplimentare

Pe acest fond, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat ieri că starea de alertă va fi prelungită. „Am analizat situaţia epidemiologică, măsurile care se impun. Situaţia epidemiologică nu e bună. Aţi văzut că am avut şi azi peste 600 de persoane detectate cu COVID-19. E mult, e foarte mult, şi în acest context vreau să vă spun trei lucruri: Protejaţi-vă, protejaţi-vă şi protejaţi şi pe alţii! Purtarea măştii, păstrarea distanţei sunt metode sigure pentru evitarea răspândirii virusului. E evident că starea de alertă va fi prelungită cu 30 de zile, însă se vor păstra doar restricţiile care sunt acum în vigoare. Nu se prevede acum introducerea de noi restricţii, cum, din păcate, nu poate fi vorba de introducerea de noi relaxări”, a afirmat preşedintele.

Restaurantele rămân închise

Drept urmare, restaurantele vor rămâne închise şi în perioada următoare, lucru oarecum aşteptat după ce mai multe voci publice au susţinut că nici măcar pe toate terasele nu se respectă regulile de distanţare între clienţi. „Sper ca proprietarii de terase să înţeleagă necesitatea ca ei să ia steagul respectării măsurilor pe care le impunem şi să respecte aceste măsuri. Sunt convins că orice patron de terasă care vrea să îşi vadă afacerea mergând, sunt convins că oamenii vor respecta, dar trebuie şi o implicare a patronilor de terase. Eu nu am o problemă cu orarul teraselor, ci cu respectarea regulilor din terase. Problema este ca aceste reguli să se respecte, asta este principala mea cerinţă către cetăţeni, către turişti, să respecte regulile. Noi dorim continuarea activităţii economice”, a declarat Virgil Popescu, ministrul Economiei. El a mai afirmat că a pregătit deja setul de reguli pentru deschiderea restaurantelor, însă nu este deloc optimist în această privinţă. „Am avut întâlnire cu HoReCa, avem pregătite regulile pentru deschiderea restaurantelor în interior, din păcate, evoluţia cazurilor nu mă face să fiu optimist în privinţa deschiderii în interior a restaurantelor. Trebuie să ne convingem că oamenii respectă regulile pe terase, în exterior, apoi putem discuta şi de deschiderea restaurantelor în interior. Nu are sens, nu are logică să deschidem restaurantele în interior, în condiţiile în care nu se respectă regulile în exterior, unde transmisia este mult mai greu de făcut”, a explicat Virgil Popescu.

Asimptomaticii, externaţi după 48 de ore

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat că în viitoarea lege a carantinării şi izolării celor care au contractat o boală infecţioasă, deci şi COVID-19, se menţionează că fiecare pacient infectat cu coronavirus va beneficia de o evaluare, în spital, în primele 48 de ore, iar ulterior cei asimptomatici pot merge acasă, unde trebuie să rămână izolaţi până la 12 zile. El a explicat că medicul curant va recomanda internarea sau plecarea la domiciliu, dar DSP va da decizia administrativă. Experţii în domeniu spun că dacă această reglementare va intra în vigoare sistemul medical va putea gestiona epidemia, dar cu o serie de condiţii. „Un pacient asimptomatic poate fi trimis acasă dacă are cum să se izoleze, dar numai după ce este responsabilizat. Şi aici un rol direct îl are medicul. Practic, vorbim de un parteneriat între medic şi pacient. Primul trebuie să-i explice pacientului, pas cu pas, ce trebuie făcut, că este obligatoriu să stea izolat chiar şi faţă de restul familiei. În plus, pacientul trebuie învăţat să apeleze medicii la cea mai mică modificare a simptomelor, pentru că acest lucru poate însemna o agravare a bolii”, susţine Carmen Dorobăţ. „Cei trimişi acasă sunt obligatoriu de monitorizat cu mare atenţie. Asta pentru că starea unui astfel de pacient, chiar şi asimptomatic, se poate degrada foarte rapid. Poate fi o chestiune de ore”, a declarat, la rândul lui, medicul Adrian Marinescu. 

Testare gratuită în Bucureşti

Primăria Capitalei oferă un ajutor financiar de 200 de lei bucureştenilor care pleacă în Grecia şi alte destinaţii de vacanţă pentru a se testa de COVID-19, potrivit unui proiect adoptat, ieri, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Primarul Gabriela Firea spune că vrea să vină în sprijinul bucureştenilor care doresc să plece în vacanţă, dar nu îşi permit să plătească un astfel de test. Asta în condiţiile în care o vacanţă în Grecia, de exemplu, transport şi cazare, pentru o săptămână, costă în medie 500 de euro/persoană, iar preţul unui test pleacă de la 250 de lei la privat. Edilul a precizat că testele vor fi de tip antigen, făcute cu aparate Real Time (RT) - PCR din 12 clinici private şi de stat cu care primăria are parteneriate. Pentru a beneficia de acest program, cetăţenii trebuie să trimită, de astăzi, un e-mail pe adresa vacanta2020@pmb.ro

Testarea unui vaccin american intră în linie dreaptă

Compania americană în domeniul biotehnologiei Moderna anunţă că trece de la 27 iulie la faza finală a testelor sale clinice în vederea realizării unui vaccin împotriva COVID-19, devenind prima companie din lume care ajunge la această etapă. Aproximativ 30.000 de persoane urmează să participe la această fază, determinantă, în Statele Unite. Jumătate dintre ele urmează să primească o doză de 100 de micrograme, iar celelalte un placebo.

Principalul obiectiv al acestui test este să se stabilească dacă vaccinul este sigur şi previne infecţia cu SARS-CoV-2. În cazul în care o persoană este infectată, obiectivul este să se stabilească dacă vaccinul poate preveni avansarea către simprome. În pofida constatării unor simptome, vaccinul poate fi considerat un succes, în cazul în care împiedică cazuri grave de COVID-19. Studiul urmează să dureze până la 27 octombrie 2020.

Acest anunţ plasează Moderna în plutonul din frunte în cursa mondială în vederea găsirii unui vaccin împotriva COVID-19, care a infectat peste 13 milioane de oameni în lume şi a ucis 570.000 de persoane. El intervine după publicarea, marţi, în New England Journal of Medicine, a rezultatelor primei faze a testelor clinice efectuate de Moderna. Potrivit acestor rezultate, vaccinul experimental a declanşat anticorpi împotriva noului coronavirus la toţi participanţii - în total 45. Compania chineză SinoVac se află de asemenea într-un stadiu avansat al cercetărilor, iar agenţia oficială rusă de presă Tass a anunţat că cercetători ruşi au încheiat teste clinice în vederea unui vaccin, însă nu s-au făcut publice datele. Cu toate acestea, oameni de ştiinţă avertizează că primele vaccinuri care vor ajunge pe piaţă nu vor fi neapărat cele mai eficiente sau cele mai sigure.

Totul despre Legea carantinei şi izolării

Legea carantinei şi izolării adoptată de Senat în calitate de for decizional va fi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Astfel, după o perioadă de vid legislativ, Guvernul va avea din nou pârghii legale să blocheze externările persoanelor infectate cu COVID-19, dar fără simptome – posibile focare ambulante. „Adevărul“ prezintă cele mai importante prevederi ale proiectului iniţiat de Guvern şi modificat de PSD în Parlament

-O persoană asimptomatică, dar depistată pozitiv cu coronavirus, va fi internată obligatoriu în spital timp de 48 de ore. În cazul în care starea sa nu se agravează, poate fi ulterior externată şi izolată la domiciliu încă 12 zile. Pe baza recomandării medicului, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) este instituţia care decide dacă o persoană necesită internarea timp de 14 zile sau dacă poate fi izolată la domiciliu. În cazul în care DSP hotărăşte că o persoană asimptomatică trebuie să rămână în continuare în spital, pentru că reprezintă un pericol sanitar, persoana în cauză poate contesta decizia în instanţă. Judecătorii vor trebui să soluţioneze cauza cu celeritate. De asemenea, o persoană asimptomatică poate opta - pentru mai multă siguranţă - să rămână în spital chiar dacă virusul nu se manifestă agresiv.

-Dacă starea unei persoane asimptomatice se înrăutăţeşte în decurs de 48 de ore, va rămâne obligatoriu internată în spital până se va vindeca (câte zile va fi necesar).

-O persoană izolată la domiciliu se angajează printr-o declaraţie pe proprie răspundere să respecte normele de conduită impuse de DSP. De asemenea, se angajează că are facilităţile locative necesare astfel încât să trăiască separat de restul familiei. În caz contrar, riscă amendă sau chiar dosar penal. Poliţia locală va verifica zilnic respectarea condiţiilor de izolare, iar DSP - starea de sănătate a bolnavului asimptomatic.

-În situaţia în care o persoană izolată la domiciliu începe să aibă simptome, va lua legătura cu DSP sau va suna la 112 şi fi internată imediat în spital. În unele cazuri, persoane care au cerut externarea s-au întors peste câteva zile direct la terapie intensivă, din cauza agresivităţii virusului.

-Părintele depistat pozitiv, care urmează să fie internat, va decide calea de urmat pentru copil. Copilul poate rămâne acasă, în cazul în care celălalt părinte nu e atins de virus. De asemenea, poate rămâne în grija bunicilor, a rudelor, a prietenilor. Un copil ajunge în grija statului doar în situaţia în care părintele infectat nu are absolut nicio variantă de custodie. 

-Carantina se aplică pentru persoanele care se întorc în România din ţările declarate zone roşii. Prima opţiune este carantina la domiciliu, însă cetăţenii pot opta şi pentru carantină în sistem instituţionalizat.

-Cum vor fi detaşaţi medicii în focarele de COVID? În primul rând, pe bază de voluntariat. În lipsa acestei opţiuni, ministrul Sănătăţii poate impune detaşarea unui cadru medical pentru o perioadă de maximum 30 de zile. Medicul va primi un spor salarial de 50%, plus diurne, prin urmare va beneficia de o leafă dublă în luna în care va fi detaşat.

Comisia Europeană vrea ca statele UE să lanseze campanii mai timpurii de vaccinare antigripală

Comisia Europeană consideră că statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să lanseze în acest an campanii mai timpurii şi mai extinse de vaccinare antigripală pentru a reduce riscul unor epidemii simultane de gripă sezonieră şi COVID-19 la toamnă, transmite Reuters.

Executivul UE vrea să prevină riscul ca spitalele să ajungă din nou copleşite de numărul mare al pacienţilor, aşa cum s-a întâmplat la apogeul pandemiei în Europa, în martie-aprilie. „Epidemii simultane de gripă sezonieră şi COVID-19 ar pune o presiune considerabilă pe sistemele de sănătate'“, spunea miercuri Comisia, într-un document în care prezintă acţiunile necesare de pregătire pentru eventualitatea unui al doilea val de COVID-19 la toamnă.

Guvernele UE sunt îndemnate să devanseze vaccinările antigripale în vară, în condiţiile în care aceste campanii au loc de obicei în Europa toamna. Executivul comunitar mai vrea ca statele membre să achiziţioneze mai multe doze de vaccin antigripal şi să crească numărul celor vaccinaţi. De asemenea, Bruxelles-ul solicită statelor să testeze mai multe persoane pentru infecţia cu coronavirus şi să pună în practică sisteme eficiente pentru urmărirea contacţilor persoanelor infectate.

Comisia Europeană vrea ca guvernele să folosească aplicaţii interoperabile în interiorul frontierelor Uniunii, însă, în etapa actuală, numai 10 din cele 27 de ţări membre dispun de astfel de aplicaţii mobile.