Creşte numărul copiilor cu sindrom inflamator multisistemic post-COVID, o afecţiune pe cât de rară, pe atât de gravă. Cum se manifestă

Creşte numărul copiilor cu sindrom inflamator multisistemic post-COVID, o afecţiune pe cât de rară, pe atât de gravă. Cum se manifestă

Imagine: Inquam Photos / Octav Ganea

Într-unul dintre cele mai mari spitale de pediatrie din Capitală, Spitalul „Grigore Alexandrescu”, instituţie suport COVID, se află internaţi din ianuarie şi până acum 30 de copii care au dezvoltat aşa-numitul sindrom inflamator multisistemic. Afecţiunea apare după infecţia cu COVID-19 şi este o afecţiune pe cât de rară, pe atât de gravă.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
 
Până acum, nu există prea multe informaţii referitoare la motivele pentru care unii copii ajung să dezvolte o astfel de reacţie, în timp ce alţii, nu, dar se pare că sunt mai frecvente cazurile la copii care au şi boli cronice asociate. 
 

„De inflamaţia la nivelul inimii ne este cel mai frică“

 
„Noi nu avem astfel de cazuri că nu suntem spital COVID. Dar ştiu că sunt la colegii care lucrează în spitale precum «Victor Gomoiu» şi «Grigore Alexandrescu» din Bucureşti şi, cel mai probabil, şi la alte spitale din ţară. Sindromul este un răspuns inflamator exagerat al organismului care apare după infecţia cu virusul SARS-CoV-2. Este un sindrom caracteristic copiilor şi nu se ştie de ce apare”, a subliniat dr. Alexis Cochino, imunolog, medic primar pediatru la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi a Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din Capitală. 
 
Simptomatologia infecţiei la copii este variată, a explicat dr. Raluca Alexandru, medic primar pediatru, la Spitalul de copii „Grigore Alexandrescu”.
 
„Sunt copii total asimptomatici, la care depistarea infecţiei este pur întâmplătoare, aceştia fiind testaţi în scop de screening, fiind pacienţi cu afecţiuni cronice, programaţi pentru reevaluare sau pentru diferite intervenţii chirurgicale. Majoritatea copiilor au simptomatologie uşoară spre medie: unii doar febră, iar alţii asociază simptomatologie digestivă – scaune semilegate sau diareice, dureri abdominale, lipsa apetitului alimentar sau simptomatologie ca de viroză respiratorie, cu nas înfundat, rinoree, uşoară tuse”, a explicat medicul de la „Grigore Alexandrescu”.
 
Această inflamaţie exagerată poate să se traducă în semne uşoare precum febra, dar poate duce şi la afectarea de organe.
 
„Adică inimă – şi aici ne este cel mai frică –, dar şi alte organe şi sisteme din organism. Inflamaţia la nivel cardiac este periculoasă pentru că vasele care hrănesc inima se inflamează ca într-o altă vasculită a inimii – boala Kawasaki. Şi asta poate să ducă la schimbarea formei lor cu consecinţe pe termen lung. În timp, creşte riscul de afecţiuni cardiace, comparativ cu populaţia generală”, a explicat dr. Alexis Cochino. 
 
Medicul imunolog mai spune că tratamentul este unul care se efectuează doar în spital şi constă în administrarea de imunoglobuline şi antiinflamatoare.   
 

Cu mască sau fără la orele de sport?

 
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, îi cere colegului său de Cabinet de la Sănătate, Vlad Voiculescu, să revină asupra obligativităţii purtării măştii de protecţie în timpul orelor de sport. În acest moment, este în vigoare un ordin comun prin care masca este obligatorie, indiferent de condiţii.
 
Cîmpeanu aduce ca argument o analiză a Comisiei Europene din care rezultă că nu există o reglementare uniformă în toate statele UE referitoare la acest subiect.
 
Într-o postare pe Facebook, prof.dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru, a recomandat ca masca să fie scoasă doar la orele de sport ţinute în aer liber, dar şi atunci nu trebuie renunţat la păstrarea distanţei fizice de doi metri între elevi.
 
„În sală nu se poate face sport fără mască, chiar şi la doi metri distanţă. Soluţia ţine de vreme, de vârsta elevilor şi de locul unde se face ora de sport. Noroc că vine primăvara”, a conchis medicul pediatru.
 

Cursuri faţă în faţă, indiferent de scenariu

 
Nu este singura cerere pe care Ministerul Educaţiei o adresează Ministerului Sănătăţii.
 
„Ministerul Educaţiei a solicitat Ministerului Sănătăţii nu doar purtarea măştii sau nepurtarea măştii. Am solicitat în primul rând desfăşurarea orelor de activitate remedială, care trebuie să înceapă foarte curând, desfăşurarea lor exclusiv faţă în faţă, indiferent de scenariu, evident făcând abstracţie de situaţiile în care localitatea este în carantină. Dar în cele trei scenarii să funcţionăm cu grupele pentru activitatea remedială dintr-un motiv foarte simplu: aceste grupe vor fi în medie de 12 elevi, adică acolo se poate asigura o distanţare suficientă, astfel încât riscurile epidemiologice să fie minime, dar să permitem şi participarea elevilor de clasele a V-a, a VI-a, a VII-a”, a declarat Sorin Ion, secretar de stat la Ministerul Educaţiei. 
 
Sorin Ion a adăugat că s-a solicitat totodată şi permisiunea cursurilor faţă faţa în faţă a elevilor de la învăţământul special.
 
„Grupele de studiu sunt foarte mici, maximum 10 copii o dată, iar învăţământul online este extrem de dificil, dacă nu imposibil”, a argumentat Sorin Ion.
 

Italia închide şcolile din zonele cu risc

 
Guvernul italian a decis închiderea tuturor şcolilor situate în zonele cu risc ridicat, începând cu 6 martie. Ultimele date statistice arată că peste 50% din cazurile de contaminare cu COVID-19 sunt produse de mutaţia britanică a virusului SARS-CoV-2, mult mai contagioasă. Prin urmare, toate şcolile din zonele cu risc ridicat vor trece la învăţămîntul online. Până acum erau închise doar şcolile secundare situate în aşa-numitele zone roşii.
 
 
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările