Calcul sumbru: câte zile mai durează până când numărul paturilor de la ATI va fi depăşit de cel al bolnavilor grav

Calcul sumbru: câte zile mai durează până când numărul paturilor de la ATI va fi depăşit de cel al bolnavilor grav

Imagine: Inquam Photos / Virgil Simonescu

Dacă răspândirea noului coronavirus va continua în ritmul actual, calculele arată că numărul paturilor necesare îl va depăşi pe cel al locurilor existente la sfârşitul lunii noiembrie. Astfel, în acest moment prioritatea este limitarea noilor infectări şi transformarea tuturor spitalelor în unităţi medicale COVID-19 în condiţiile în care în acest moment mai sunt doar 300 de paturi libere la ATI în toată ţara.

 

În jur de 300 de paturi de Terapie Intensivă pentru pacienţi bolnavi de COVID-19 mai sunt libere în acest moment la nivel naţional. Este anunţul îngrijorător făcut de ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru care a atras atenţia că nu mai puţin de 766 de pacienţi infectaţi cu coronavirus erau internaţi, ieri, la Terapie Intensivă.

Autorităţile sanitare au anunţat, ieri, 4.848 de noi cazuri de infectare cu SARS-COV-2 – cel mai mare bilanţ zilnic de la declanşarea pandemiei –  numărul total al îmbolnăvirilor ajungând astfel la 1.191.102. Datele comunicate de Grupul de Comunicare Strategică au rezultat din prelucrarea a 37.025 de teste în 24 de ore.

De asemenea, s-au înregistrat şi 69 de decese, bilanţul pacienţilor care au murit ajungând la 6.065.

În ce dată ar putea fi depăşită capacitatea sistemului medical

Calculele făcute la Institutul pentru Măsurători şi Evaluare în domeniul Sănătăţii (IHME) din cadrul Universităţii Washington arată că, în acest ritm de infectare, numărul de paturi existente în spitale va fi depăşit de cel al paturilor existente în noiembrie. Este vorba despre numărul de locuri disponibile în spitale, nu de paturi ATI. 

Spitalele din România au, în total, 1.048 de paturi de Terapie Intensivă alocate tratării pacienţilor bolnavi de COVID-19, dintre care 981 pentru adulţi şi 67 pentru copii, arată un document intern al Ministerului Sănătăţii, obţinut şi publicat săptămâna trecută de HotNews.ro. În ceea ce priveşte distribuţia paturilor ATI pe judeţe, dacă Bucureştiul stă cel mai bine, cu un total de 179 de paturi ATI, judeţul Tulcea, în schimb, are zero paturi ATI pentru pacienţii infectaţi cu coronavirus. De asemenea, sunt judeţe în care încă de săptămâna trecută nu mai există niciun pat ATI liber sau în care nu există paturi ATI pentru copii infectaţi cu coronavirus.

Nici medici nu prea mai sunt

Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, avertizează că referirea la capacitatea spitalelor adesea nu ia în considerare factorul uman, mai exact pe medicii şi pe asistenţii medicali care îi îngrijesc pe pacienţii din aceste paturi. Numărul personalului medical specializat este limitat şi lucrează fără oprire de la începutul pandemiei. „Toată lumea discută de paturi la ATI, dar acele paturi la rândul lor trebuie să fie deservite de un personal calificat care să poată să îngrijească cât mai bine pacienţii. La terapie intensivă ştiu că a început de curând un program laInstitutul Matei Balş, în aşa fel încât medicii din alte specialităţi să fie instruiţi în tehnici de terapie intensivă. Sigur, nu discutăm de o specializare, ci de dobândirea unor competenţe limitate, care să permită îngrijirea pacienţilor”, a explicat medicul.

Arafat: 255 de localităţi care au depăşit incidenţa de 3 la mie

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, afirmă că în prezent sunt 255 de localităţi care au depăşit incidenţa de 3 la mie în ce priveşte infectările cu noul coronavirus, între acestea fiind 22 de municipii şi 15 oraşe.

„Cu creşterea numărului cazurilor per general, ajungem şi la creşterea numărului cazurilor în Terapie Intensivă, număr care ne aşteptăm să continue să crească, cel puţin încă o perioadă. Pentru că măsurile luate recent şi care eu sper să fie măsuri eficiente, la acest moment avem 615 localităţi care au incidenţă între 1,5 şi 3 la mie, 255 de localităţi care au depăşit incidenţa de 3 la mie. Ca municipii, avem 44 de municipii care sunt între 1,5 la mie şi 3 la mie. Avem 50 de oraşe care sunt între 1,5 şi 3 la mie. Avem 22 de municipii care sunt peste 3 la mie, avem 15 oraşe care sunt peste 3 la mie”, a spus Arafat, marţi seară, enumerând municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Bacău, Reşiţa, Sfântu Gheorghe, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu Mureş, Zalău, Alexandria, Râmnicu Vâlcea.

Oprirea numărului de noi infectări, prioritară

El mai atrage atenţia asupra faptului că este foarte important să oprim creşterea numărului de cazuri noi. „Acesta trebuie să fie primul deziderat. Nu putem discuta despre un platou, în măsura în care noi, în fiecare săptămână, avem o creştere de circa 500 de cazuri înregistrate zilnic. După ce se obţine această stabilizare atunci sigur că trebuie să existe o aşteptare legată de scăderea numărului de cazuri. Dacă rămânem la un platou de 5.000 pe zi este foarte mult pentru sistemul de sănătate din România, chiar pentru secţiile obişnuite de spital, pentru că asta înseamnă mii de pacienţi în fiecare zi, ori lucrul ăsta este greu gestionabil”.

Medicul Dorel Săndesc, preşedintele Societăţii Române de ATI, e de părere că este nevoie de măsuri ferme din partea autorităţilor, în condiţiile în care numărul de infectări va „creşte inevitabil”.

„Iluziile că lumea se responsabilizează ni le-am cam pierdut. M-am şi gândit dacă mai are sens să transmitem mesajele acestea pe care le-am tot transmis, considerând că e responsabilitatea noastră. Cred că este cazul ca fermitatea măsurilor autirităţilor să crească foarte mult”, a declarat dr. Dorel Săndesc.

Următoarea măsură care s-ar impune – spune dr. Dorel Săndesc – este construirea  unui număr cât mai mare de spitale modulare. „Măcar module ATI (n.r. – să fie create) după modelele făcute cu succes deja: modulul de la Spitalul Elias – făcut de un ONG, şi modulul de la Braşov – făcut de autoritatea locală. Noi comunicăm cu Ministerul Fondurilor Europene – şi există deschidere – să se prevadă în Ghidul de utilizare a acestor fonduri (n.r. – un  sistem) fast-track, ca spitalele să poată aplica. De exemplu, Spitalul de Boli infecţioase din Timişoara doreşte şi are spaţiu unde să spunăun modul care să fie termoizolat şi care să aibă o capacitate mare. La Elias are 38 de paturi ATI care pot folosite ca filtru, pentru pacienţi pozitivi-intermediar sau pacienţi pozitiv-critic”, a declarat medicul Dorel Săndesc.

Orban despre amenzile pentru nepurtarea măştii

Premierul Ludovic Orban a declarat ieri că a recomandat ca în primele 48 de ore de la instituirea obligativităţii purtării măştii în spaţiile publice deschise din Bucureşti să nu se dea amenzi celor care nu poartă masca. Portul măştii în spaţiile deschise a devenit obligatoriu în Bucureşti marţi, la ora 00.00. „Sunt oameni care nu urmăresc ştirile şi poate nu au aflat şi din cauza aceasta recomandarea a fost ca în primele 48 de ore cel puţin în spaţiile deschise să fie informaţi doar şi să li se transmită că este necesară purtarea măştii”, a declarat miercuri Ludovic Orban. El a susţinut că nu se ia în calcul închiderea mall-urilor sau a sălilor de sport. Consiliul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă a decis luni ca masca să fie obligatorie în Bucureşti în toate spaţiile publice închise şi deschise. De asemenea, restaurantele, cafenelele, teatrele, cinematografele şi sălile de jocuri de noroc vor fi închise pentru următoarele 14 zile. Măsurile se aplică de marţi, la ora 00.00.

Drama pacientei COVID care a avut loc la Terapie Intensivă doar după ce a murit cineva

Odată cu creşterea numărului de cazuri grave de COVID-19, numărul locurilor la Terapie Intensivă a devenit insuficient. Doctorul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara, a vorbit despre dramele pacienţilor care nu mai au loc la ATI şi dramele medicilor care trebuie să îi trateze. Medicul Musta a dat exemplul unei paciente care avea nevoie de terapie intensivă şi pentru care „şansa” a fost că un pacient din ATI a murit.

„A adus salvarea o persoană cu saturaţia de 60%, ceea ce înseamnă terapie intensivă imediat. Era plin, a început să se dea telefoane, nu era niciun loc în terapie intensivă şi, ca să nu moară în salvare, a fost pusă repede într-un salon, i-a fost pus oxigen să crească măcar până la un nivel de 75-80%, chiar dacă organismul suferă pe o perioadă scurtă de timp şi să vedem dacă se găseşte o soluţie”, a explicat medicul timişorean.

Potrivit acestuia, pacienta a prins un loc la terapie intensivă doar pentru că în aceeaşi noapte un pacient în stare gravă a murit. „ Ea s-a internat la ora 22.00. Soluţia a fost că a murit cineva de pe Terapie Intensivă la 2.00 noaptea şi s-a eliberat un loc. E îngrozitor, pacienta aceea să se bucure că a murit cineva. Sunt traume psihice care vor rămâne în mintea medicilor care le trăiesc. Aveam speranţă că comunitatea noastră ne înţelege şi ne sprijină, dar ne-am pierdut speranţa. Noi suntem puşi într-o situaţie de a lua decizii grele, te va măcina această decizie. Trebuie să evaluezi din doi – trei pacienţi care are cea mai mare şansă”, a declarat doctorul Musta, într-o emisiune online de la o televiziune locală.

Medicii au nevoie de consiliere psihologică

Doctorul Musta a declarat că, în urma dramelor pe care ajung să le trăiască, medicii au nevoie de consiliere psihologică, dar şi dacă ar exista astfel de programe medicii nu au timpul fizic să meargă la consiliere. „În special, în ţările nordice unde se lucrează sub presiune în mediul medical trebuie să mergi la psiholog să te descarci de anxietate sau depresie. La noi, nu există programe de acest gen, dar şi dacă am oferi la momentul de faţă aceste programe de psihoterapie, în momentul în care lucrezi de dimineaţa până seara, nu ştiu dacă găseşti această oră de terapie”, a mai declarat doctorul Musta.

Pe tot parcursul emisiunii la care a participat, doctorul Virgil Musta a purtat mască de protecţie, chiar dacă distanţa îi permitea să stea fără mască.

„Dacă eu, în ultima perioadă, spun că singura şansă a noastră de a stopa această epidemie este să asumăm individual orice întâlnire, cu orice persoană, prieteni, cu excepţia familiei cu care stai toată ziua, să se desfăşoare cu o mască şi la o distanţă cum suntem noi acum, de un metru şi ceva, de fapt este mesajul pe care îl transmit tuturor telespectatorilor. Este singura noastră şansă. Eu poate că în activitatea mea mă pot contamina şi dacă aş fi pozitiv, dar fără simptome, în decurs de o oră cât durează emisiunea, sigur vă contaminez şi pe dumneavoastră. Chiar dacă legea ne permite să stăm fără mască, dar eu zic că este mai precaut şi este singura şansă”, a mai declarat doctorul Musta.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările