Unguri contra unguri: războiul de zece ani dintre Tokes şi UDMR
0
Autonomia etnică şi orgoliile personale i-au scindat definitiv pe maghiari în 2003: UDMR nu i-a mai tolerat lui Laszlo Tokes ieşirile nervoase, iar episcopul şi-a luat "radicalii" şi a înfiinţat o structură opusă UDMR, de la şefia căreia a "torpilat" de câte ori a avut ocazia triumviratul Marko-Verestoy-Borbely.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, i-a cerut la începutul săptămânii, lui Laszlo Tokes, să ia o decizie: "Ori vrei să arunci grenade, ori vrei să colaborezi". Războiul politic dintre UDMR şi Tokes îşi are originile în controversata autonomie a maghiarilor şi în orgoliile personale şi scenariul a fost mereu acelaşi: Tokes a criticat UDMR că stă la guvernare printr-o serie de compromisuri dăunătoare maghiarilor din România şi că uită să ceară destul de apăsat dezideratul ungurilor - autonomia teritorială. De cealaltă parte, UDMR spune că singura şansă a maghiarilor din România e unitatea, ori declaraţiile şi acţiunile lui Laszlo Tokes fac tocmai contrariul: îi dezbină pe maghiari.
Diferenţa strategică majoră dintre UDMR şi Laszlo Tokes este că UDMR susţine atingerea autonomiei teritoriale pe căi legislative, chiar dacă asta înseamnă paşi mărunţi şi implicit, o perioadă de aşteptare mai mare. Tokes este adeptul unor cereri autonomiste mai explicite, cu riscul de a fi catalogat drept "extremist".
Autonomia ca ideal
Sub aspect doctrinar, UDMR şi-a definit crezul politic, cel al "autonomiei şi autoguvernării etnice", în Declaraţia de la Cluj, din 25 decembrie 1992, idee dezvoltată în 1995 în Programul de autonomie. Acesta a fost şi este liantul platformelor care compun UDMR, diferenţele dintre ele fiind doar de modul în care îl exprimă, mai moderat sau mai radical. Tocmai acest lucru a dus la sciziunea maghiarilor.
După ce Verestoy Attila a înregistrat UDMR, la Bucureşti, în 24 ianuarie 1990, László Tőkés a fost ales președinte de onoare al UDMR. Obiectivul "autonomiei etnice", îmbrăţişat în totalitate de Tokes, a pus UDMR în conflict nu numai cu adversarii ei politici direcţi, precum PRM sau PUNR, dar chiar cu partenerii din CDR, în 1995, după elaborarea Programului de Autonomie, UDMR fiind nevoită să părăsească Convenţia. Când UDMR a început să ceară mai "moderat" autonomia, atunci au început criticile lui Tokes.
Semnele cutremurului
Prăpastia din Tokes şi UDMR a prins contur în decembrie 2000, când UDMR a semnat un protocol de colaborare cu Guvernul Năstase. Tokes şi grupul "radical" din jurul său au criticat pasul făcut de UDMR. "Acordul cu PSD seamănă cu o pereche de cătuşe sau cu o botniţă politică", spunea deputatului Birtalan Akos la o şedinţă UDMR din 2002. Conducerea Uniunii replica că episcopul "sabotează, destabilizează şi dezonorează UDMR". Declaraţiile acide de ambele părţi încep să se precipite.
Afară cu episcopul!
La finele lunii mai 2001, Blocul Reformist din cadrul UDMR decide "constituirea unei opoziţii consistente faţă de actuala conducere a Uniunii". La 29 septembrie 2001, Laszlo Tokes a fost sancţionat de UDMR cu mustrare scrisă pentru că ceruse maghiarilor din Sălaj să nu-l voteze pe candidatul UDMR în campania electoral, iar în februarie 2003, la cel de-al şaptelea congres al UDMR, delegaţi au desfiinţat funcţia de preşedinte onorific al UDMR.
Vicepresedintele executiv al Uniunii, Laszlo Borbely, spunea în acea şedinţă că episcopul a făcut campanie împotriva Uniunii, a dat în judecată UDMR, a defăimat conducerea Uniunii şi i-a numit pe demnitarii UDMR "fie escroci, fie fraieri". Borbely a mai spus că, timp de mai mulţi ani, preşedintele de onoare al UDMR a pus sub semnul întrebării toate hotărârile Uniunii.
Detronat din UDMR, Tokes înfiinţează la 13 decembrie 2003, la Cluj, Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, construcţie formată din cei care fuseseră până atunci denumiţi "radicalii" UDMR. Cei care i s-au alăturat lui Tokes au fost cei nemulţumiţi de politica liderilor "moderaţi" ai Uniunii, care au susţinut Guvernul Năstase in Parlament şi care renunţaseră, în perioada cuprinsă între 2001 şi 2004, la solicitarea autonomiei etnice.
Din postura de şef al CNMT, Tokes a legitimat şi a susţinut ulterior formaţiunile maghiare care criticau vehement UDMR, precum Consiliul Naţional Secuiesc sau Uniunea Civică Maghiară, ambele din Secuime.
În 2008, Jenó Szász, primarul de la acea vreme al municipiului Odorheiul Secuiesc, a înregistrat Partidul Civic Maghiar, ca o formaţiune al cărei obiectiv era dobândirea autonomiei. Partidul a luat 11 mandate de primari la alegerile din 2008, singurul fief UDMR cucerit de PCM fiind oraşul Târgu Secuiesc.
Tokes îl dărâmă pe Verestoy
La alegerile pentru Parlamentul European din 25 noiembrie 2007, UDMR şi Tokes au candidat separat. Uniunea a trecut pragul la limită, cu 5,52% din totalul voturilor exprimate, iar Tokes a candidat independent şi a fost ales, cu 3,44% din totalul voturilor exprimate pe țară. Succesul lui Tokes s-a soldat cu demisii în UDMR. Episcopul a luat faţa UDMR în patru organizaţii din Secuime: Sfântu Gheorghe, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni şi Târgu Secuiesc. Declarând că nu se poate împăca cu ideea că, deşi provine din Odorheiu Secuiesc, UDMR a obţinut 40% iar episcopul reformat Tokes Laszlo a fost votat de peste 50% din electorat, Verestoy Attila şi-a dat demisia de la conducerea filialei.
La alegerile europarlamentare din 2009, Tokes a candidat alături de UDMR într-o Listă a Solidărității care a adunat 8,92% din voturi. Tokes a fost cap de listă, urmat de Iuliu Winkler şi Sogor Csaba, ambii de la UDMR.
Săgeţi otrăvite
După alegerile europarlamentare din 2007 şi 2009, Tokes a continuat să îi mitralieze, la nivel declarativ, pe liderii UDMR.
August 2008. Tokes i-a calificat pe UDMR-işti, intr-un interviu acordat Hotnews, drept "corupţi", "oportunişti" şi "demagogi". Tokes a spus că UDMR este "ultimul bastion comunist din România", iar "Marko Bela se comportă ca Ceauşescu în unele situaţii". "Noi am scăpat de dictatura Ceauşescu (...) şi acum am căzut în mâinile ungurilor noştri. E chiar tragicomic", spunea Tokes.
21 decembrie 2008. Tokes Laszlo declarat la Timişoara, în cadrul unui eveniment comemorativ dedicat Revoluţiei din 1989, că UDMR îşi merită soarta de a nu fi în coaliţia de guvernare pentru că a făcut "prostituţie politică". "Uniunii Democrate Maghiare din România i s-a împlinit soarta. Nu merită altceva pentru că a făcut prostituţie politică. S-a aliat cu toate partidele politice, unde se plătea mai bine şi a uitat de idealurile Revoluţiei", a spus Tokes. "UDMR este un PSD de secţie maghiară", mai spunea Tokes.
August 2010. Tokes a criticat UDMR pentru faptul că nu a susţinut "Raportul din umbră" depus la Comitetul pentru Eliminarea Discriminării al ONU de la Geneva. În acest context, Tokes a afirmat că reprezentanţii Uniunii sunt "sclavi ai unei politici naţionale bazate pe doctrina statului naţional unitar şi omogen".
Ianuarie 2011. Tokes glumeşte pe seama noului preşedinte al UDMR, Kelemen Hunor: "Ce vede Kelemen Hunor când se uită în oglindă? Pe Marko Bela!". În ceea ce priveşte poziţia UDMR la guvernare, Tokes a afirmat că, de dragul ''scaunelor de catifea", UDMR a uitat de "menirea sa sfântă", anume autonomia la diferite nivele, educaţia superioară în limba maghiară şi restituirea bunurilor confiscate.
22 februarie 2011. Cu câteva zile înainte ca Marko Bela să predea frâiele şefiei UDMR către Kelemen Hunor, Tokes spune că "UDMR figurează ca partid etno-business, unde puterea politică e bazată pe puterea economică a liderilor şi invers". Tokes a adăugat că în acest moment singura diferenţă între "nomenclatura politică din România" şi UDMR este limba maternă.
Cianura politică
Înregistrarea Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania, în vara acestui an, i-a făcut pe liderii UDMR să sară ca arşi, criticând lipsa de responsabilitate a lui Tokes. În opinia UDMR, noul partid maghiar i-ar putea lăsa pe unguri din România în afara Parlamentului. Marko Bela a spus că partidul lui Tokes este o "cianură politică".
Tokes şi-a continuat tirada şi l-a comparat pe Marko Bela cu un lider comunist chinez. El a făcut un apel la "Deng Xiaoping-ul maghiarilor, Marko Bela", să îl lase pe actualul preşedinte al UDMR, Kelemen Hunor, să ajungă la o înţelegere cu forţele politice maghiare care se opun UDMR - Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania şi Partidul Civic Maghiar.
Se încarcă comentariile...
