Sumă-record pentru partide, după rectificarea bugetară. Diminuarea subvenţiilor, mimată de Guvern la fel ca în 2020

Guvernul Cîţu scoate iar de la saltea bani importanţi ca să mărească subvenţiile partidelor politice. FOTO Inquam Photos / George Călin

Guvernul Cîţu vrea să aloce încă 100 de milioane de lei ca subvenţii pentru partide, ceea ce ar însemna ca, în 2021, AEP să trimită în conturile formaţiunilor 262 de milioane de lei, o sumă-record chiar şi pentru anii electorali.

Guvernul Cîţu repetă schema aplicată anul trecut de Cabinetul Orban în ceea ce priveşte banii care ar urma să fie încasaţi de partidele politice de la Autoritatea Electorală Permanentă, ca subvenţie pentru rezultatele lor la ultimele locale şi parlamentare. 162 de milioane de lei a fost suma de bani propusă de Guvernul României în proiectul de buget pe 2021, cu 18 milioane de lei mai puţin decât în bugetul iniţial de anul trecut, dat fiind că în urma rectificărilor succesive din 2020 formaţiunile parlamentare au ajuns la 250 de milioane de lei, mai ales că a fost an electoral. Însă şi de această dată rectificarea bugetară aduce o mare surpriză. Subvenţiile pentru partidele politice ar urma să fie suplimentate cu 100 de milioane de lei, ceea ce ar duce la suma-record de 262 de milioane de lei, toţi aceşti bani urmând să intre în conturile formaţiunilor politice până la sfârşitul anului.

„Se propune alocarea de sume suplimentare pentru subvenţiile alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea partidelor politice în conformitate cu prevederile art.18 alin (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată (100 de milioane de lei) şi pentru drepturile salariale ale personalului Autorităţii (1 milion de lei)“, este precizarea care apare în nota de fundamentare a proiectului de Ordonanţă pentru rectificarea bugetară, în dreptul banilor pentru Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Întrebat săptămâna trecută de reporterii „Adevărul“ pentru ce capitole bugetare a solicitat bani la rectificare, şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a evitat un răspuns clar.

Explicaţia şefului AEP

„Pentru acoperirea cadrului legal (n.r. – au fost solicitaţi banii). Potrivit cadrului legal, noi avem un minim şi un maxim. Pentru a ne încadra în minimul respectiv trebuie să solicităm bani pe acest capitol. E obligaţia noastră ca autoritate. Dacă eu nu solicit, atunci răspund. Am solicitat bani, prin Legea bugetului. Mi-au fost acordaţi, dacă nu mă înşel, 165 de milioane, iar acum noi am cerut o suplimentare. Noi am cerut o suplimentare mai mare pentru a ne încadra în lege şi ne-a fost acordată o sumă mai mică, în discuţii fiind că la cea de-a doua rectificare să se pună diferenţa pentru a ne încadra în minimul necesar. Eu sunt obligat să cer bani pentru rambursări, pentru subvenţii, pentru toate lucrurile care ţin de funcţionare“, a declarat Mituleţu-Buică. Prin urmare, Guvernul a decis să dea majoritatea covârşitoare a banilor doar pentru subvenţii.

Însă banii care să asigure cadrul legal pentru partid erau deja de la alocarea din iarnă. Conform legilor în vigoare, suma alocată anual partidelor politice de la Bugetul de stat este de cel puţin 0,01% şi de cel mult 0,04% din Produsul Intern Brut, ceea ce înseamnă că limitele între care se puteau încadra guvernanţii în 2021 erau 111 milioane de lei şi 444 de milioane de lei, dat fiind că PIB-ul anunţat de premier a fost de 1.116,8 miliarde lei. Alocarea de 162 de milioane de lei se încadra lejer între minim şi maxim. Însă, la fel ca în trecut, Guvernul a ales să pompeze bani suplimentari pentru partide, adică să crească suma cu 60%.

Prin cele 262 de milioane de lei care ar ajunge la partide, subvenţiile din acest an depăşesc precedentul record, adică suma de 253 de milioane de lei, bani care au mers către formaţiunile politice în 2019, tot într-un an electoral. De altfel, la începutul acelui an, Guvernul Dăncilă şi Liviu Dragnea încercaseră să dea 395 de milioane de lei, dar au tăiat 140 de milioane de lei, după ce Opoziţia a reuşit să treacă în Parlament dublarea alocaţiilor.

Cuvintele care au schimbat totul

Cum s-a ajuns aici? Până la începutul anului 2018, în funcţie de scorul electoral obţinut la alegerile locale şi parlamentare, partidele primeau o sumă cuprinsă între 0,01% şi 0,04% din „veniturile prevăzute în bugetul de stat“. Însă în luna mai 2017, fostul deputat PSD Mircea Drăghici a propus modificarea legii, astfel încât suma minimă primită de partide să nu coboare sub pragul de 0,02% din veniturile colectate de stat. Ulterior, un alt social-democrat, fostul senator Marian Pavel, a modificat iniţiativa printr-un amendament la Comisia juridică a Senatului.

Pavel a propus ca pragul minim să coboare din nou la 0,01%, însă nu din veniturile prevăzute la bugetul de stat, ci din Produsul Intern Brut (PIB), o sumă de 3-4 ori mai mare faţă de încasările totale ale statului. Practic, înlocuind „venituri“ cu „PIB“, Pavel a permis creşterea gradului de finanţare a partidelor. Parlamentul a adoptat legea la începutul anului 2018, inclusiv prin susţinerea liberalilor.