Strada cere alegeri locale în două tururi. Ce partide se opun

Strada cere alegeri
locale în două tururi. Ce partide se opun

Oameni strânşi la protest după tragedia de la Colectiv. FOTO AP

Reprezentanţii societăţii civile susţin două tururi de scrutin pentru alegerile locale de anul viitor, un sistem mult mai democratic. Însă partidele au o agendă separată: PSD refuză din start ideea, iar PNL o acceptă cu jumătate de gură, doar din motive de imagine.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe lângă schimbarea clasei politice, oamenii au mai cerut în stradă, ca obiectiv imediat, alegeri locale în două tururi de scrutin, un sistem care impune o majoritate mult mai legitimă (50%) şi, în plus, le oferă şanse şi candidaţilor mai slab cotaţi. Alegerile locale în două tururi de scrutin au cerut şi reprezentanţii societăţiii civile la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis, înainte de formarea Guvernului Cioloş. Degeaba. Partidele refuză să modifice legea electorală, invocând recomandările Comisiei de la Veneţia, organism al Consiliul Europei, specializat în chestiuni constituţionale. 

În anul 2002, Comisia de la Veneţia a elaborat un Cod de bune practici în materie electorală, unde se recomandă ca legislaţia electorală să nu fie modificată cu un an înainte de organizarea scrutinului. „Adevărul“ a arătat în ediţia de miercuri că partidele s-au folosit parşiv de această recomandare, pentru că atât Codul de bune practici elaborat de Comisia de la Veneţia, cât şi jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale (CCR) permit modificări legislative în interiorul acestui interval, cu condiţia ca acestea să opereze în sensul lărgirii, şi nu limitării drepturilor electorale consfinţite de Constituţie. Iar modficarea legii electorale astfel încât alegerile locale din vara lui 2016 să fie organizate în două tururi de scrutin facilitează dreptul românilor la vot, nicidecum nu-l restrânge. În concluzie, nu e târziu nici acum ca Parlamentul sau Guvernul să modifice legea electorală în aşa fel încât anul viitor să se voteze în două tururi de scutin. Drept urmare, am întrebat din nou societatea civilă, dar şi partidele, cum se poziţionează faţă de acest subiect.

Vocea străzii nu s-a schimbat. „Nu există niciun dubiu asupra superiorităţii regulii celor două tururi de scrutin faţă de regula majorităţii simple; ca un exerciţiu de imaginaţie propunem cetăţenilor să-şi imagineze cum ar arăta România astăzi dacă alegerile prezidenţiale s-ar fi desfăşurat fără două tururi de scrutin“, arată „Iniţiativa România“, amintind că Iohannis a reuşit să câştige alegerile prezidenţiale după ceîn primul tur diferenţa era de 10 procente în favoarea lui Victor Ponta.


Precedentul Iohannis sperie partidele

Septimius Pârvu, specialist în legislaţie electorală la ONG-ul ExpertForum, susţine, la rândul său, scrutin în două tururi. „Pentru noi şi pentru experienţa noastră democratică, un sistem cu două tururi de scrutin ar fi fost mult mai bun, nici nu încape discuţie. Acest sistem ar da o şansă şi partidelor mici, ar putea echilibra puţin situaţia, pentru că acum, e clar, primarul în funcţie are prima şansă. Ar fi un pas înainte dacă tot vorbim de schimbare“, spune Septimius Pârvu. Experienţa electorală ne arată că primarul în funcţie are, într-adevăr, şanse mai mari de a câştiga din nou pentru că, în timpul campanei recurge la tradiţioanalele pomeni electorale. 

O altă practică a partidelor este următoarea: primarii în funcţie aruncă în cursa electorală alţi candidaţi-iepuri, care să divizeze electoratul, pentru ca, în final, tot ei să fie realeşi. În plus, aşa cum arăta şi Septimius Pârvu, partidele au relaxat criteriile de înfiinţare a unui partid politic, astfel încât o nouă formaţiune poate fi închegată din doar trei oameni. Însă degeaba a fost facilitată apariţia unor noi partide, dacă nu li se oferă nicio şansă în alegeri. „E clar că partidele nu văd cu ochi buni alegeri în două tururi, pentru că n-ar putea controla situaţia între cele două tururi de scutin. Cel mai bun exemplu este cel al alegerilor prezidenţiale de anul trecut“, spune şi Elenina Nicuţ, specialist în drept constituţional.

„Domnule Cioloş, aveţi sprijinul românilor“

Există trei modalităţi prin care legislaţia electorală poate fi modificată: lege, ordonanţă de urgenţă(OUG) şi asumarea răspunderii de către Guvern. „Ar fi foarte bine ca partidele să vină cu o lege în Parlament, dar cred că nu se va întâmpla asta, pentru că timpul e prea scurt. Deşi nu sunt de acord cu ordonanţele de urgenţă, cred că ar fi singura soluţie eficientă“, arată Elenina Nicuţ. Septimius Pârvu nu acceptă compromisul: vrea lege, nu ordonanţă. „Oricât de mult  aş vrea să văd două tururi de scutin, cred că varianta ordonanţei e problematică. Comisia de la Veneţia cere ca modificarea legislaţiei electorale să fie făcută printr-o lege, adică să fie bazată pe o majoritate, nu să fie o decizie a unei singure persoane -premierul“, a spus Pârvu pentru „Adevărul“. Însă o ordonanţă de urgenţă  poate fi contestată imediat la CCR de către Avocatul Poporului, iar magistraţii constituţionalişti ar avea ultimul cuvânt. „Ar fi o ordonanţă care ar facilita dreptul la vot, nu cred că ar fi neconstituţiuonală. Până la urmă, care este sensul unei sesizări la CCR? Să nu fie afectate drepturile contituţionale. Or, mie, ca alegător, mi se dă dreptul, prin OUG, să votez de două ori. Pe de altă parte, acoperă şi criteriul reprezentativităţii. Pentru că una e să iasă 2.000 de oameni la vot şi să aleagă primarul, alta e ca primarul să fie ales în turul doi de 8.000 de oameni. Nu cred că CCR ar respinge această modalitate rapidă de legiferare, în cazul acesta OUG. Guvernul poate face o expunere de motive serioasă, în care să arate carcaterul de urgenţă “, susţine Elenina Nicuţ. În plus, orice OUG  intră imediat în procedură parlamentară, ceea ce însemană că va fi respinsă sau aprobată printr-o lege. Iar dacă există voinţă politică, o ordonanţă de urgenţă poate fi transformată în lege în mai puţin de o lună. 

„Iniţiativa România“ , mişcare socială apărută în urma tragediei de la Colectiv, îi cere premierului Dacian Cioloş să modifice legea prin OUG, în pofida partidelor. „Dumneavoastră nu aveţi o obligaţie faţă de marile partide şi faţă de interesele lor electorale. Aveţi o obligaţie faţă de români şi faţă de respectarea principiilor democratice. Aveţi instrumentele de a corecta prevederile nedemocratice ale legislaţiei electorale. Nu mai căutaţi sprijinul partidelor parlamentare în acest sens. Aveţi sprijinul românilor“, arată „Iniţiativa România“. Asumarea răspunderii Guvernului este o procedură ceva mai complicată, care oferă Opoziţiei dreptul de a depune moţiune de cenzură. Or, cum Guvernul Cioloş nu se bazează pe o majoritate singură, e greu de crzut că premierul va risca să-şi asume răspundere pe vreun proiect de lege.

„Am respinge legea imediat la Camera Deputaţilor“

Deşi societatea civilă cere cu insistenţă alegeri locale în două tururi, partidele îşi urmăresc, pragmatic, propriiile interese electorale. În primăvară, când a fost adoptată legea cu vot într-un singur tur de scutin, PNL a votat cot la cot cu PSD. De ce? Pentru că ambele partide au un număr aproximativ egal de primari, deci oricum ar câştiga dacă şi-ar conserva mandatele actuale. Între timp, ca urmare a protestelor din stradă, PNL a depus rapid un proiect de lege care prevede votul în două tururi de scrutin. Cum în acest moment în Parlament nu mai există o majoritate clară, proiectul ar putea să fie adoptat, dar la fel de bine ar putea fi respins. „La ultima şedinţă de la Comisia juridică din Senat s-a dat aviz favorabil pentru acest proiect de lege, cu votul nostru. Poziţia PNL e pentru  alegerea primarilor în două tururi. Considerăm că din punct de vedere al reprezentativităţii este mai în regulă aşa“, a spus, pentru „Adevărul“, Alin Tişe, senator PNL. Întrebat dacă PNL ar susţine şi o ordonanţă d eurgenţă în acest sens, Tişe a răspuns: „Da. Ne vom menţine aceeaşi poziţie şi o vom avea până la final“.

De partea cealaltă, PSD nici nu vrea să audă. „Dacă, prin absurd PNL ar strânge o majoritate la Senat, noi am respinge legea imediat la Camera Deputaţilor pentru că suntem Cameră decizională“, a contrat deputatul PSD Florin Iordache, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor. Pare că PSD va strânge mai uşor o majoritate în acets sens, pentru că nici UNPR nu susţine proiectul liberalilor. „Vă amintesc că UNPR a votat alături de PSD alegerea primarilor într-un singur tur. UNPR-ul este constant. Niciodată nu şi-a schimbat punctul de vedere. Când am spus că votăm completarea pensiilor şi salariilor românilor, ne-am ţinut de cuvânt. Deci, în momentul de faţă, opţiunea noastră nu s-a schimbat: mergem pe vot într-un singur tur. Decizia noastră e luată în alianţa de centru stânga PSD-UNPR“, a spus, pentru „Adevărul“, Haralambie Vochiţoiu, liderul senatorilor UNPR.

Concluzia societăţii civile. „Partidele n-au motive să modifice legea, pentru că le convine să scoată primari cu 20% şi cu eforturi minime. Realist vorbind, nu văd cum ar putea partidele să fie convinse să modifice legea. Partidele vor să controleze totul la nivel local“, încheie Septimius Pârvu. 

Sondajele confirmă

Un sondaj realizat de Inscop la comanda PNL arată cât de puţin reprezentativ ar fi un primar ales într-un singur tur de scrutin. Cel mai bine cotat politician pentru a câştiga Primăria Capitalei este Călin Popescu Tărciceanu, care , deşi este primul în top, a fost preferat de doar 11, 7% din respondenţi. Pe locul doi este Ecaterina Andronescu, cu 7,4%, şi Sorin Oprescu- 6,9%. Astfel, Capitala ar putea avea de al anul un primar ales cu mai puţin de 15 procente. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările