Văzând ce se întâmplă în alte ţări, mi se pare că ritmul reducerii restricţiilor e prea mic în ţara noastră.

Cum evoluează pandemia de COVID-19

Iată aprecierile doctoriţei Monica Holicov de la Iaşi, prezentă la Suceava pe frontul luptei cu coronavirusul:

„Fiindcă suntem asaltaţi de atâtea informaţii şi isterie în toate mediile există riscul de a pierde imaginea de ansamblu.

1. 95% din pacienţii infectaţi s-au vindecat. Deşi există o mulţime de accidente aviatice, toată lumea călătoreşte cu avionul.

2. În cele mai multe cazuri simptomele gripei date de coronavirus sunt uşoare şi de multe ori asimptomatice.

3. Mortalitatea este mică (aproximativ 1 - 5%).

4. Dacă ne îmbolnăvim totuşi, trebuie să mai avem şi alte boli ca să reuşim să şi murim.

5. Deja cunoaştem acest virus din punct de vedere genetic. Când a apărut HIV-ul în 1980 a fost nevoie de 2 ani că savanţii să-l identifice.

6. Putem deja detecta prezenţa lui în organismul uman atât prin antigen cât şi prin anticorpi.

7. Ştim deja că nu este un virus foarte rezistent, din moment ce apa şi săpunul sunt suficiente pentru dezinfecţia mâinilor, iar soluţiile pe bază de alcool, clor sau apă oxigenată îl distrug pe suprafeţe.

8. Suntem deja siguri că imunitatea noastră naturală îl poate distruge, fără a fi nevoie de medicamente care nu s-au inventat încă.

9. Cunoaştem că e imposibil să te contaminezi trecând pe lângă cineva infectat pe stradă, pentru infectare fiind necesară o expunere suficient de mare prin contact prelungit cu o persoană bolnavă … dovada fiind numărul mare de doctori şi personal medical care s-au inbolnavit.

10. S-a văzut deja cum carantina draconică şi statul în casă nu a scăzut şi numărul morţilor, acesta fiind chiar mai mare în ţările cu limitare severă a interacţiunii sociale.

Trebuie cu toţii să fim conştienţi că acest virus există şi că reprezintă o enormă problemă medicală, politică, socială şi economică, dar lumea intraga nu a avut niciodată resurse medicale mai bune de a lupta cu un patogen. Rămâne să vedem dacă ne vom putea salva şi economic".

Dincolo de opinia unui medic, sunt foarte puţine de spus. Poate doar ce susţinea un savant, că metalogica biologică ne spune că „virusul nu are niciun interes să-şi omoare gazda”!

În două luni efectele pandemiei s-au atenuat în ţări precum Italia, Spania, Germania, dar au explodat în Brazilia şi Africa de Sud. Se pare că acesta este ciclul, până începe imunizarea în masă a populaţiei, iar virusul îşi pierde din agresivitate.

Există şi apostoli ai amânării examenelor şcolare, o prostie în opinia mea. Riscurile sunt mult mai mici, comparativ cu pierderea singurului criteriu care separa valorile.

Consecinţele pandemiei în plan economic

Deja două agenţii de rating au declasat perspectiva României la negativă.

Bloomberg: Europa de Est se îndreaptă spre cea mai mare criză economică de la căderea comunismului. Încetinirea creşterii economice a început cu Polonia, unde cifrele au fost mai mici faţa de cele estimate, în Ungaria această creştere s-a înjumătăţit la finalul lui 2019. Economiile Cehiei şi Slovaciei s-au contractat, în timp ce ale României şi Bulgariei au crescut peste aşteptări, dar acest lucru s-ar putea schimba în lunile aprilie - iunie.

Iată o analiză a Ziarului Financiar, sub semnătura lui Cristian Hostiuc:

  • În două luni de stare de urgenţă, companiile au pierdut deja 30 de miliarde de euro din cifra de afaceri. Până la finalul anului, companiile vor mai pierde între 30-50 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că pierderea pe tot anul din cifra de afaceri va depăşi 20%, adică între 70-80 de miliarde de euro.

  • PIB-ul (valoarea adăugată în economie, din cifra de afaceri se scade costul materiilor) va scădea în acest an cu 4-8%, asta înseamnă cel puţin 100 de miliarde de lei, adică peste 20 de miliarde de euro, la un PIB de 220 de miliarde de euro.

  • Veniturile bugetare vor scădea cu 25 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile bugetare vor creşte cu 12 miliarde de lei - aceasta este varianta optimistă prezentată la rectificarea bugetară, în care nimeni nu crede.

  • Deficitul bugetar va fi cuprins între 72 de miliarde de lei (varianta optimistă) şi peste 100 de miliarde de lei, o variantă luată în calcul de economiştii mai pesimişti.

  • Datoria publică a statului (internă şi externă) va creşte cu cel puţin 50 de miliarde de lei, depăşind 450 de miliarde de lei (în martie, datoria statului a ajuns la 401 miliarde de lei, după ce în decembrie a fost de 375 miliarde de lei).

  • Datoria externă a statului (care este inclusă în datoria publică) va creşte cu cel puţin 10 miliarde de euro, ajungând la 50 de miliarde de euro.

  • Exporturile vor scădea cu 6-10 miliarde de euro (în 2019 au fost de 67 miliarde de euro).

  • Masa salarială va scădea cu 10-20 de miliarde de euro (România are o masă salarială de 85 de miliarde de euro pe an, reprezentând salarii, taxe, contribuţii sociale).

  • Numărul de şomeri va depăşi 1 milion de oameni (deja sunt 350.000 de contracte de muncă încheiate).

  • Numărul de firme care vor intra în insolvenţă şi în faliment va fi cuprins între 50.000 şi 100.000 (În criza de acum 10 ani, 120.000 de firme au intrat în insolvenţă sau faliment).

La aceste analize se adaugă opiniile prof. Mircea Coşea:

Problema este - şi mie mi se pare că trebuie să-i acordăm atenţie din ce în ce mai multă - că nu facem un echilibru foarte real şi foarte corect între criza sanitară şi criză economică. Să ştiţi că gravitatea în economie deja a început”. „Calculele care s-au făcut în alte ţări arată că atunci când economia coboară cu 10 la sută, trebuie să înceapă acest proces de ieşire din casă, cum se spune, adică trebuie reluată activitatea economică pe diferite domenii, cu diferite amplitudini, cu anumite condiţii. La noi, economia, în mod instituţional - este declaraţia pe care a făcut-o prim-ministrul -, a scăzut deja cu 30 la sută. Suntem în momentul în care recuperarea va fi extrem de grea. Trebuie să înceapă o relaxare. Or, această relaxare văd că se face în alte ţări. Germania se relaxează cu muncitori români - e un lucru pe care eu nu-l accept, dar asta e. În alte ţări, lumea începe să se gândească la activităţi care pot fi desfăşurate în condiţii de siguranţă”.

Nefiind specialist în economie, prefer să-i citez pe specialiştii în care am încredere. Elucubraţiile ministrului Florin Cîţu, care spune că economia României va ajunge una dintre cele mai performante din Europa, îmi pare rău, eu nu le cred.

Guvernul şi premierul ar face bine să se aplece şi asupra opiniilor specialiştilor interni şi externi, Creşterea economică din primul trimestru, mai mică decât în anul trecut, este explicabilă prin aceea că pandemia ne-a afectat doar 2 săptămâni din martie. Degeaba ne lăudăm cu ea. Să vedem execuţia bugetară la aprilie şi mai, apoi să ne lăudăm.

Seceta severă care face ravagii în Romnia va afecta şi veniturile care provin din agricultură, inclusiv balanţa comerţului exterior.

BNR anunţă că se va implica prin politici monetare, dar şi spaţial său de manevră este redus, altceva decât crede dl Cîţu care a sărit în sus de bucurie că BNR dă bani guvernului!

Concluzie

Guvernul ar face bine să relaxeze de la 1 iunie toate restricţiile încă impuse de starea de alertă, adică să înceteze starea de alertă. Alte ţări aşa fac şi ar trebui să privim şi spre ele. Teama exagerată de pandemie nu trebuie să ne facă să ne pierdem luciditatea asupra pericolelor care ne pândesc pe partea economică. Dar şi starea psihică a cetăţenilor, care acceptă cu greu să nu-şi reia viaţa anterioară pandemiei de COVID-19. Opinia specialiştilor noştri trebuie verificată cu ce spun alţi specialişti din străinătate, cu mai multe cercetări în domeniul acesta.