Reformele USR care n-au nicio şansă să vadă lumina zilei

Reformele USR
care n-au nicio şansă să vadă lumina zilei

Dacian Cioloş a propus reforme mult prea îndrăzneţe pentru principalele partide din Parlament FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Dacian Cioloş şi miniştrii USR propun în programul de guvernare mai multe reforme care, pe lângă dificultatea implementării lor, s-ar lovi de opoziţia principalelor forţe din Parlament, PSD şi PNL, chiar dacă adoptarea lor ar duce la eficientizarea administraţiei publice.

Ştiri pe aceeaşi temă

Reforma unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), un demers de care au fugit toate guvernările care s-au succedat în ultimele trei decenii, ar presupune în principal comasarea UAT-urilor care nu se pot autosusţine financiar cu localitatea (comună sau oraş) cea mai apropiată. Potrivit declaraţiilor publice ale unor lideri ai PNL, printre care Florin Cîţu şi Florin Roman, în jur de 1.500 de comune au dificultăţi financiare, adică nu-şi pot asigura plata salariaţilor şi a facturilor la utilităţi. Cu toate acestea, o reformă administrativ-teritorială este respinsă de PSD, PNL şi UDMR, pentru că ar însemna să lovească direct în baza partidelor, adică primarii şi consilierii locali. Singura concesiune făcută de actuala guvernare în ceea ce priveşte această reformă este comasarea voluntară, aşa cum a încercat municipiul Buzău cu Ţinteşti (comună), dar a înregistrat un eşec, pentru că referendumul de aprobare a comasării nu a fost aprobat.

USR propune şi alegerea primarilor în două tururi, un proiect care a lipsit din programul de guvernare al Coaliţiei, pentru că UDMR s-a opus. De altfel, în ianuarie 2020, Cabinetul Orban a căzut în Parlament, prin votul PSD şi UDMR, care s-au opus adoptării alegerii primarilor în două tururi prin angajarea răspunderii de către Guvern. Şi în prezent, aleşii social-democraţi şi cei ai UDMR se opun unei schimbări a legislaţiei electorale.

Eliminarea sporurilor din administraţia publică este o altă bombă cu ceas la nivelul clasei politice. Fosta Coaliţie de guvernare a început în primele luni ale anului să discute despre problematica eliminării sporurilor, apoi Kelemen Hunor a declarat că subiectul ar trebui amânat până în 2022. Surse politice din PNL au precizat pentru „Adevărul” că pentru ei tema sporurilor e un subiect închis, singurele discuţii despre salarizare urmând să aibă loc în contextul asumării reformei din acest domeniu, fiind un angajament cuprins şi în PNRR.

Noul PNDL, modificat din temelii

Proiectul de la care a pornit ruptura USR-PNL, adică Planul de Investiţii „Anghel Saligny”, ar urma să fie modificat din temelii de partidul condus de Cioloş, prin introducerea unor mecanisme de cheltuire a banilor din program similar celor din proiectele europene, indicatori de program, management transparent şi cofinanţare. Mai mult, USR cere realizarea unor auditori pentru PNDL 1 şi PNDL 2, pentru verificarea modului în care au fost cheltuiţi banii de către administraţiile locale.

Nu în ultimul rând, USR ar vrea „facilitarea dezvoltării unei reţele funcţionale de lobby în SUA şi Europa pentru susţinerea şi promovarea obiectivelor României”. Problema majoră este că ultimele trei legislaturi au încercat rând pe rând să pună punct o lege a lobby-ului, dar de fiecare dată au renunţat, în condiţiile în care formulele de lobby propuse se apropiau foarte mult de traficul de influenţă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările