Promisiuni multe, fapte puţine. PNL şi USR s-au opus legii privind limitarea sinecurilor din companiile de stat. Cum explică decizia

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Rezolvarea problemelor din consiliile de administraţie rămâne în continuare doar pe hârtie FOTO Inquam Photos / George Calin
Rezolvarea problemelor din consiliile de administraţie rămâne în continuare doar pe hârtie FOTO Inquam Photos / George Calin

PNL şi USR au respins, în plenul Senatului, proiectul de lege prin care o persoană va putea fi în maximum două consilii de administraţie sau supraveghere ale instituţiilor statului, iar leafa va fi una fixă, de cel mult 10.000 de lei. Decizia, în contradicţie cu discursul pe care îl promovează cele două formaţiuni, a fost motivată prin faptul că iniţiativa PSD nu ar fi bună. Ultimul cuvânt îl va avea Camera Deputaţilor, fiind for decizional.

La începutul săptămânii, într-o perioadă în care toţi ochii au fost aţintiţi pe consultările de la Palatul Cotroceni, în plenul Senatului a fost respins un proiect de lege prin care se urmăreau o mai bună chibzuire a banilor statului când vine vorba de companiile de stat. Doar 47 de senatori social-democraţi au votat „pentru” (toţi de la PSD), în timp ce 82 s-au pronunţat „împotrivă”, adică aleşii PNL, USR, AUR, UDMR şi senatoarea neafiliată Diana Şoşoacă.

Concret, aleşii PSD, pentru că proiectul de lege era depus de ei, solicitau ca o persoană să poată avea calitatea de membru executiv sau neexecutiv în maximum două consilii de administraţie (CA) sau supraveghere (CS) ale unor companii de stat. De asemenea, un membru neexecutiv de CA sau CS să poate avea o indemnizaţie care este echivalentul unui salariu mediu brut din momentul în care e realizat bugetul de stat, ceea ce înseamnă că în prezent ar primi 5.300 de lei, aceasta fiind suma brută. Pe de altă parte, un membru executiv de CA sau CS ar primi maximum două salarii medii brute, adică 10.600 de lei.

Astfel, ar fi împiedicată un cadrul legislativ care ar permite lefuri care să ajungă până la sume foarte mari. De exemplu, Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica are stabilit că membrii primesc o indemnizaţie fixă brută de 12.360 de lei plus una variabilă care poate ajunge la maximum 12 indemnizaţii fixe lunare, în funcţie de performanţă, adică poate ajunge până la 148.000 de lei lunar. Conform calculelor „Adevărul”, conducerea Hidroelectrica a avut componenta variabilă încă o indemnizaţi fixă brută, ceea ce dus la un indemnizaţie netă totală de 13.750 de lei lunar.

„Nu trebuie să distrugem companiile”  

„Adevărul” a încercat să ia legătura cu liderii de grup ai PNL şi USR pentru a explica de ce formaţiunile lor s-au opus, deşi la nivel de programe politice au tot subliniat faptul că este necesară reformarea companiilor de stat, inclusiv la nivelul managementului. Liderul de grup al PNL, Daniel Fenechiu, nu a răspuns apelurilor telefonice. În schimb, un liberal care putut explica poziţionarea PNL a fost Eugen Pîrvulescu, secretar al Senatului, ales care în ziua votului era printre cei care conduceau şedinţa. 

„Ce rezolvăm cu reducerea de la şapte la cinci? Nu acolo sunt scurgerile. Mai bine ne uităm ce oameni ducem în companii. Nu trebuie să distrugem companiile pentru că sunt unele probleme de integritate pe care le mai au diferite persoane aduse de partide. Să să ne batem joc. Mai bine haideţi să punem oameni profesionişti”, a precizat Pîrvulescu, senator care a punctat faptul că vorbeşte în nume personal.  Doar că iniţiativa PSD nu se referă la reducerea numărului de membri, ci la diminuarea indemnizaţiei şi la faptul că o persoană nu mai poate fi în numeroase consilii de administraţie.

Radu Mihail, liderul senatorilor USR, a venit cu un răspuns mai articulat în ceea ce priveşte motivul respingerii: „De obicei proiectele PSD au undeva o chichiţă. Ca intenţie sună bine, de exemplu reducerea numărului de reprezentanţi, pentru că merge în direcţia bună. Însă ei vor să refacă sistemul de remunerare, să elimine partea variabilă, care e în contradicţie cu filosofia noastră şi reglementările europene, adică indicatorii de performanţa. Oamenii trimişi acolo nu trebuie să doarmă şi să ia bani, ci să facă performanţă”, a precizat Mihail. De altfel, USR-istul i-a indicat pe Claudiu Năsui şi Cătălin Drulă drept miniştrii care începuseră să aducă persoane cu pregătire în CA-uri.

Nu în ultimul rând, liderul senatorilor USR a subliniat că el şi colegii s-au ghidat după recomandările Consiliului Economic şi Social. În punctul de vedere al instituţiei este punctat faptul cum s-ar aplica reducerea indemnizaţiei de la caz la caz, ceea ce ar putea duce la „discriminări”. De asemenea, deşi măsura are elemente pozitive, adică reducerea prezenţei în maximum două CA-uri, măsura ar putea avea implicaţii negative, adică nu ar lega performanţa întreprinderilor de un sistem pentru bonificarea îndeplinirii indicatorilor, adică existenţa componentei variabile a indemnizaţiei. Pe de altă parte, CES propune ca reprezentanţii instituţiilor din CA-uri sau CS-uri să nu fie remuneraţi, pentru că aceştia sunt în timpul orelor de serviciu la autoritatea publică unde sunt angajaţi.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite