Problematica angajărilor la stat: Guvernul una spune, alta face. Cum e pregătit terenul pentru concursuri-fulger

Guvernul pregăteşte austeritate, dar mai întâi se blindează cu noi şefi FOTO Guvernul României

Teoria Guvernului pe tema angajărilor la stat, adică suspendarea lor pentru a face economii la buget, e contrazisă de practică prin crearea a mii de noi posturi şi a cadrului pentru concursuri-fulger.

În doar o săptămână de când Guvernul Ciucă a anunţat că printre măsurile pe care le vor lua Executivul şi Coaliţia este inclusiv suspendarea angajărilor la stat, mai multe ministere şi Parlamentul, controlat de majoritatea PSD-PNL-UDMR, par să meargă pe contrasens.

Coaliţia a început în forţă de lunea trecută, când a aprobat reorganizarea Ministerului Investiţilor şi Proiectelor Europene, fiind create puţin peste 500 de posturi. De altfel, demersul de la acest minister este printre singurele cu justificare reală, fiind multă muncă pe componenta de PNRR (MIPE fiind minister coordonator), dar şi la alte programe operaţionale mai vechi sau pentru pregătirea Cadrului financiar multianual 2021-2027. Însă şi la MIPE, politicienii nu s-au abţinut şi au mai înfiinţat inclusiv funcţii de conducere, adică încă trei funcţii de secretar de stat, deşi existau deja cinci, încă două poziţii de subsecretari de stat şi încă doi secretari general-adjuncţi. În total, vor fi nu mai puţin de 11 demnitari şi cinci înalţi funcţionari publici.

Mii de posturi la MAI

În şedinţa de Guvern de miercurea trecută, Executivul a fost de acord cu suplimentarea numărului de posturi din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu 7.880, majoritatea, adică în jur de 5.500, fiind în Poliţie. „Sunt posturi necesare pentru a redimensiona structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul General pentru Imigrări, Poliţia Română, Poliţia de Frontieră, Direcţia Generală de Paşapoarte, Jandarmeria Română. (…) Sunt structuri care au nevoie de mai multe posturi. Cei de la Imigrări gestionează valul de refugiaţi care au intrat în România”, a fost explicaţia dată de Dan Cărbunaru, purtător de cuvânt al Guvernului.

Nebăgată în seamă de opinia publică a fost o modificare discretă şi la Ministerul Agriculturii. Printr-un act normativ au fost operate schimbări inclusiv la numărul de posturi la instituţiile din subordine. Mai precis, o suplimentare de 25 de posturi la unităţile din subordine, iar alte circa 30 la „instituţiile publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat”.

Pe ultima sută de metri, inclusiv Ministerul Sănătăţii vrea să mai umfle schema de personal la nivelul conducerii, prin înfiinţarea unei noi funcţii de secretar de stat, adică să ajungă la şase secretari de stat, pentru gestionarea PNRR. În prezent există un secretar de stat care are atribuţii delegate pe PNRR, Andrei Baciu. „Adevărul” a contactat ministerul pentru o explicaţie privind noua funcţie, dar până la ora închiderii ediţiei Ministerul Sănătăţii nu a răspuns.

Dezvoltarea vine cu cadrul legal

Iar ca totul să meargă bine, Ministerul Dezvoltării pregăteşte o ordonanţă de urgenţă prin care personalul bugetar ar urma să fie angajat printr-o procedură-fulger, de 13 zile, nu 51 de zile, durata medie a întregului proces. „Prin modificările propuse, termenele de organizare şi desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor se reduc de la aproximativ 51 de zile calendaristice sau mai mult, în funcţie de numărul de zile nelucrătoare/sărbători legale, la 13 zile”, arată ordonanţa de urgenţă consultată de „Adevărul”. Ministerul Dezvoltării aminteşte că instituirea unei proceduri rapide de angajare, prin derogări de la prevederile în vigoare, sunt necesare pentru a îndeplini toate cele 507 ţinte şi jaloane din PNRR, până la 31 august 2026.

Necesitatea OUG pentru cadrul legal este o condiţie esenţială, dacă guvernanţii nu vor să aibă surprize ca în alte cazuri, când termenele şi procedurile din ministere n-au fost respectate. Dovada clară e chiar Ministerul Dezvoltării, unde în mandatul lui Ştefan Ion reorganizarea şi concursurile de angajare au eşuat.

CNCD-ul îşi măreşte conducerea

Nu s-a lăsat mai prejos nici Parlamentul. Aşa că legislativul, unde Coaliţia are majoritatea, a adoptat la nivelul Camerei Deputaţilor un proiect de lege prin care Colegiul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării va avea cu doi membri mai mult, adică va ajunge la 11. Motivul invocat este că în prezent Grupul minorităţilor din Cameră n-are reprezentant. Un membru al conducerii CNSAS are rang şi salarizarea unui secretar de stat, aducă 16.640 de lei. Ultimul pas este ca proiectul de lege să fie adoptat şi de Senat, ceea ce teoretic nu ar reprezenta o problemă, dată fiind forţa parlamentară a Coaliţiei.