Am 21 de ani şi cred că asta e vârsta la care trebuie să îmi bag nasul peste tot şi să îmi dau seama ce îmi place cu adevărat, astfel încât mai târziu să ştiu exact ce îmi doresc de la viaţă. Ce mă preocupă tot mai mult în aceşti ani este implicarea civică şi implicit politica.

Pentru a vedea cum reacţionează la anumite mesaje cei care mă urmăresc pe reţelele de socializare, ieri am postat pe conturile mele de Twitter şi Facebook o serie de puncte de vedere privind turul I al alegerilor prezidenţiale, unele mai serioase, altele mai relaxate. Am o părere, am simpatii, am tot dreptul să mi le expun, aşa că n-am ezitat ieri să îmbrac haina de avocat al diavolului, căci aşa a fost privit Victor Ponta ieri în online.

Am început hazliu cu "azi e ziua în care explodează indicele turismului electoral" şi am continuat, gâdilând orgoliul celor care "au votat visul" (am citat-o pe Monica Macovei) cu întrebarea retorică "DNA lucrează azi?". Până aici, toate bune. Spiritele au început să se agite după prânz atât în general, cât şi la mine pe wall.

Oare câte unfrienduri îmi iau dacă zic cu cine am votat? Mai bine zic pentru ce am votat: stabilitate. E un lucru de care ţărişoara noastră are nevoie ca de aer.

După care am preluat-o pe Monica:

De la Monica, citire: Votaţi visul! :))

Nu găsesc caracterizare mai potrivită pentru ceea ce a urmat pe Facebook decât construcţia folosită de Andrei Pleşu: semn de boală publică - culpabilizarea votului. Măcelul discursului nedemocratic de pe reţelele de socializare a fost aprig susţinut de cei pe care, culmea, i-am văzut toata campania electorală preluând fel de fel fraze sau materiale despre democraţie, stat de drept, ţară normală, politică fără scandal etc.

"Dacă ai votat cu Ponta, nu mai suntem prieteni"


Când spun discurs nedemocratic, mă refer la reacţiile de genul "cei care votează cu x sunt proşti", "vă dau unfriend tuturor celor care aţi votat cu x candidat", "pensionarii nu ar trebui să voteze", "ruşine celor cu 8 clase că îl votează pe x" şi aşa mai departe. Sunt vorbe scrise şi preluate ieri de mulţi internauţi, majoritatea tineri, care arată de fapt cât de scăzut este nivelul cunoştinţelor civice în România.

Democraţia înseamnă nu numai vot şi stat de drept, ci şi respectarea opiniilor celor din jurul nostru chiar dacă sunt diferite de ale noastre. Votul presupune o alegere. Încerc să îmi dau seama de ce ieri am încasat 20 de unfrienduri pe Facebook şi singura explicaţie plauzibilă pe care o găsesc este acest extremism mocnit care stă la colţ şi e gata să ne explodeze în faţă. Decizia de a nu asculta şi a nu respecta un punct de vedere diferit, o alegere altfel decât cea pe care ai făcut-o tu sau o altă opţiune politică este o atitudie nedemocratică şi periculoasă.

Nu e lupta noastră!


Această "canibalizare" a dezbaterii politice pe internet ar trebui să ne dea de gândit. Este clar că la baza acestui comportament stă o lipsă a cunoştinţelor civice şi politice de care se face vinovată şcoala. O şcoală românească influenţată politic. Au avut politicienii cu putere pe mână în aceşti 25 de ani intenţia de a-i învăţa pe tineri ce este votul, democraţia şi ce înseamnă o dezbatere civilizată? Că dezbaterea se poartă cu argumente logice, fără patimi şi fără discriminari de genul "pensionarii să nu mai voteze"? Din contră!

Politicienii ne-au vrut şi ne vor în continuare cât mai emotivi. Le convine să punem botul (scuzaţi-mi expresia) la aşa-zisa confruntare politică, să ne certăm pe teme politice, să ne duşmănim că am votat cu x sau y . Asta în timp ce ei sunt legaţi transpartinic, fac afaceri împreună, se înrudesc şi, pentru a păstra aparenţele, din când în când se ceartă la televizor şi în declaraţii. Uneori, asta e, se mai lasă şi cu arestări.

Consider că e dreptul fiecăruia să îşi gestioneze cum doreşte contul de Facebook, însă dacă îmi dai unfriend pentru că am o altă viziune politică decât cea pe care o ai tu, e clar, ai o mare problemă! Efectiv nu eşti în măsură să vorbeşti despre democraţie, justiţie sau statul de drept. Mai trist e că am văzut oameni din ONG-uri care au ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului practicând acest tip de discurs.

De asemenea, dacă prietenii voştri de pe Facebook votează cu y nu înseamnă că nimeni n-a votat cu x. Ionuţ Oprea (manager Standout), citat de Vlad Andriescu, le zice bine: "Internetul poate crea o bulă în care să crezi că toţi votează ca tine".

Tot ce am văzut ieri îmi aduce aminte de spusele lui Friedrich Ebert, primul preşedinte german ales democratic, pe care le-am auzit la unul dintre cursurile la care am fost în ultima perioadă: Democraţia are nevoie de democraţi!

Fraţi internauţi, nu e lupta noastră! În alte ţări, internauţii au făcut partide cu care au intrat în Parlament. Noi ne certăm şi punem botul la aşa-zisa luptă politică!