Pensiile speciale ale parlamentarilor, greu de eliminat. Cum explică judecătorii CCR decizia

Judecătorii CCR au motivat decizia privind neconstituţionalitatea eliminării pensiilor speciale. FOTO Shutterstock

Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei prin care are loc declararea ca neconstituţională a legii prin care au fost eliminate pensiile speciale pentru parlamentari. Potrivit textului, eliminarea pensiilor celor care deja le au în plată este aproape imposibilă, însă e lăsată o poartă pentru a nu mai permite pe viitor existenţa acestor categorii de venituri.

În primul rând, judecătorii au insistat pe faptul că parlamentarii s-au comportat ca şi cum era procedură de urgenţă, deşi procedura era ordinară. „Rezultă o încălcare directă a art.76 alin.(3) din Constituţie, în sensul că, deşi nu s-a cerut procedură de urgenţă, totuşi, legea a fost adoptată în mod vădit după canoanele acestei proceduri. Este cert că legea nu a fost adoptată după garanţiile procedurale specifice unei proceduri comune, ci după cele specifice unei proceduri de urgenţă, fără să fi existat însă o cerere în acest sens. Or, este o exigenţă constituţională ca scurtarea termenelor procedurale şi accelerarea parcursului legislativ al legii să se

realizeze numai în cadrul procedurii de urgenţă, şi nu al celei generale. Desigur, se poate întâmpla ca în cadrul procedurii generale să se nesocotească un termen sau altul, fără ca o asemenea nesocotire punctuală să afecteze ansamblul procesului legislativ. Însă legea de faţă a fost adoptată cu înlăturarea tuturor termenelor posibile, ceea ce indică o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său. Rezultă, totodată, o încălcare directă a art.75 din Constituţie prin faptul că, astfel cum s-a precizat, acesta reglementează procedura generală de legiferare ce presupune respectarea termenelor regulamentare fixate; or, prin scurtarea acestor termene, fără a face aplicarea exigenţei constituţionale referitoare la aprobarea procedurii de urgenţă, s-a încălcat în mod direct exigenţa art.75 din Constituţie referitoare la desfăşurarea procedurii parlamentare potrivit regulilor şi termenelor generale aplicabile în procesul de legiferare”, explică magistraţii. 

Însă lovitura pentru aleşi vine la pragraful 75 din motivarea deciziei. „Pensiile speciale (n.r. - ale parlamentarilor) nu mai pot fi abrogate. Au scris-o negru pe alb”, a precizat un jurist al Coaliţiei pentru „Adevărul”, referindu-se la unele aspecte menţionate în decizie. 

Mai precis, următoarele: „În această situaţie, o lege adoptată în astfel de condiţii, mai ales în ipoteza acordării/ retragerii unor drepturi cu caracter patrimonial, nu poate fi decât arbitrară, aspect cu atât mai evident în cauza de faţă cu cât legiuitorul, de mai bine de 15 ani, şi-a impus o conduită inconsecventă şi lipsită de predictibilitate de la o legislatură la alta [în anul 2006 acordă dreptul sub forma pensiei de serviciu, îl retrage prin Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, îl acordă din nou prin Legea nr.357/2015 pentru completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor (sub forma indemnizaţiei pentru limită de vârstă), îl retrage din nou prin legea criticată].

(n.r. - sublinierea noastră)

”.

Practic, judecătorii CCR au venit cu argumente similare cu cele referitoare la pensiile de serviciu ale magistraţilor, referitor la importanţa acestor venituri. Potrivit informaţiilor „Adevărul”, în Coaliţie ar urma să fie o discuţie dacă pentru viitor merge pe varianta unei impozitări drastice a pensiilor pentru parlamentari sau dacă vor încerca din nou să le elimine, însă cu aplicabilitate pentru viitor.

Judecătorii CCR au venit şi cu interpretări referitoare la cât de importante sunt dezbaterile parlamentare. Potrivit juriştilor din Parlament consultaţi de „Adevărul”, e pentru prima dată când asemenea explicaţii referitoare la modul cum trebuie legislativul să dezbată un proiect de lege. „Evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituţionale exprese în acest sens, denotă o atingere adusă înseşi unei valori fundamentale a statului, şi anume caracterului său democratic. Din punct de vedere axiologic, dezbaterile parlamentare în forma lor comună/ generală sunt în mod intrinsec legate  de democraţie, astfel că orice abatere de la aceasta trebuie să fie realizată numai în condiţiile şi limitele stabilite prin Constituţie. Nesocotirea acestei valori supreme plasează destinatarul normei juridice într-o situaţie de perpetuă insecuritate juridică. Aşadar, deşi la o primă vedere pare că Parlamentul nu a respectat doar un aspect procedural, poate formal, în realitate, consecinţele pe care această neregularitate le implică sunt grave, afectând ideea de democraţie şi de securitate juridică în substanţa lor”, se arată în motivarea CCR.