Iar în contextul pandemiei, guvernul a crescut la 9,1% deficitul bugetar, adica a împrumutat 90 de miliarde de lei.

Cine are dreptate, parlamentul sau guvernul?

Problema este complicată, dar trebuie judecată şi tranşată în lumina prevederilor constituţionale.

Florin Cîţu, ministrul de Finanţe, este campion la ignorarea Constituţiei.

 „Nu-i vom lăsa să arunce ţara în aer. Este garanţia pe care o dăm tuturor românilor. După votul din Parlament de astăzi prin care vor să destabilizeze economia României în plină criză economică globală, este clar pentru toată lumea că PSD trebuie să dispară”.

Sunt mulţi comentatori pe reţelele sociale care gândesc la fel. Dacă eşti ministru,  premier, sau preşedinte  nu ai voie să te exprimi public împotriva prevederilor constituţionale, pentru că induci neîncrederea cetăţenilor în statul de drept.

Şi preşedintele Iohannis nu se lasă mai prejos.

„Avem un parlament dominat de un PSD care şi-a pierdut orice legitimitate şi Guvernul se luptă pentru a ţine lucrurile sub control, pe cealaltă parte PSD se luptă permanent şi trage frâna de mână".

În Constituţie spune, însă, cu totul altceva.

Legitimitatea unui parlament este dată de alegători prin alegeri, fix pentru 4 ani. Şi retrasă tot de alegători la următoarele alegeri parlamentare. În rest, propagandă electorală.

Mai mult, Constituţia ne spune:

ARTICOLUL 2
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

   Organele reprezentative, alese, sunt parlamentul, preşedintele, Consiliile Locale şi Judeţene, primarii. Guvernul nu este ales, este numit.

Premierul Orban are o părere extrem de proastă despre CCR:

„Decizia CCR mi se pare o încălcare flagrantă a Constituţiei de către organismul care trebuie să fie paznicul Constituţiei. Eu aşa ceva... vă mărturisesc, deci, trebuie schimbat ceva, nu se mai poate aşa, cu asemenea... Trebuie schimbată componenţa Curţii Constituţionale, trebuie eliminaţi politrucii de acolo…”   Multe din decizii vin împotriva intereselor fundamentale ale României, vă dau numai un exemplu - decizia legată de lipsirea autorităţilor sanitare şi a Guvernului de orice mijloc de a opri răspândirea virusului, care a provocat o creştere, cea mai spectaculoasă creştere a numărului de cazuri”.

Premierul Orban ignoră art 53 din Constituţie care spune că doar parlamentul poate decide restricţii ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Şi mai ignoră art 147 (4) care spune:

(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

Preşedintele Iohannis se fereşte să atace CCR. Îi respectă deciziile, cum a procedat în cazul Koveşi.

În acest context trebuie privită creşterea pensiilor cu 40%. La începutul anului 2020 această creştere a fost prinsă în buget, ba chiar guvernul şi preşedintele au subliniat de mai multe ori că există bani pentru această creştere.

A intervenit în martie pandemia. A chibzuit guvernul cum era necesară şi legală distribuirea resurselor bugetare? Răspunsul este nu. Din mai multe motive.

  1. Nu a trecut la restructurarea aparatului bugetar, de 1,3 milioane salariaţi, din care cel puţin 30% consumă resursele aiurea. Nu produce nimic. Recentele reduceri cu 50% ale aparatului bugetar de la CJ Bihor, Prahova, Caraş-Severin ne arată că procentul de bugetari inutili e mai mare. Spre 50%.
  2. Guvernul Orban alocă bani cu nemiluita administraţiilor locale, în logica obţinerii de voturi. Exemplul primarului Dan Tudorache, de la sectorul 1, care a sustras milioane de euro din bugetul primăriei, este edificator. Câţi primari au făcut la fel, profitând de impotenţa statului de a pune ordine şi control în acest sector? Majoritatea!
  3. Resursele necesare combaterii pandemiei au venit din creşterea deficitului bugetar la 9,1%. Nu din banii alocaţi iniţial, în bugetul pe 2020, creşterii  pensiilor cu 40%. Ce vină are parlamentul că guvernul nu a chibzuit alocarea resurselor, cum dicta legea bugetului?
  4. O mare parte din banii bugetului s-au dus pentru susţinerea întreprinzătorilor privati, în condiţiile date de pandemie. Foarte bine. Dar nu s-au luat măsuri care să-i oblige pe aceştia să-şi achite dările la bugetul de stat, în schimbul primirii ajutoarelor. Din acest motiv încasările la bugetul de stat au fost sub nivelul scontat de prevederile legii bugetului pe 2020.                                                                                                                                                                                                                                        Ce va spune miercuri CCR?


Ce a mai spus, în  Decizia 872/25 iunie 2010:

„Curtea constată că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naşte obligaţia statului ca în perioada pasivă a vieţii individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivităţii, cele două obligaţii fiind intrinsec şi indisolubil legate”.

„Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză practic şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea ca principiu este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei, rezultat în urma aplicării acestui principiu, afectează substanţa dreptului la pensie”.

„Aceasta nu înseamnă că legea nu poate în viitor să reaşeze sistemul de calcul al pensiilor, bazându-se, însă, tot pe principiul contributivităţii, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la negarea evoluţiei în reglementarea juridică a acestui domeniu”.

Şi reglementările europene spun acelaşi lucru.

Aceste drepturi sunt, conform Protocolului Adiţional nr.1 la CEDO, speranţe legitime ale titularilor, adică bunuri asupra cărora titularii au un drept de proprietate. O reducere de la 40% la 14% a creşterii pensiilor înseamnă o expropriere, interzisă şi de Constituţie, şi de CEDO.

Odată votată şi promulgată Legea pensiilor, această deja consacră ca un „drept câştigat” mărirea pensiilor cu 40%. Rămâne ca preşedintele să mai întoarcă odată în parlament legea de respingere a OUG care prevedea creşterea cu doar 14% a pensiilor. Chestiune de timp, până la urmă guvernul tot va trebui să aplice o creştere de 40% a pensiilor, dar şi dublarea alocaţiilor.

Explicaţiile guvernului că România ar intra în faliment dacă ar mări pensiile cu 40% se lovesc de întrebarea: dar de 1,3 milioane de bugetari aveţi nevoie? Câţi dintre ei taie frunze la câini? Pe ei nu-i vedeţi?

Probabil CCR va spune acelaşi lucru, pe care l-a spus în iunie 2010. CCR nu cântăreşte modul de împărţire a resurselor bugetare. Ci doar dacă legile emise de parlament sunt sau nu sunt constituţionale. Iar resursa bugetară era prinsă în bugetul aprobat pe 2020. Atunci, unde a fost greşeala? În modul în care guvernul a chibzuit împărţirea resurselor bugetare.

Ce se va întâmpla dacă CCR va admite legea parlamentului privind mărirea cu 40% a pensiilor?

Decizia CCR se va aplica după apariţia motivării, adică de la 1 ianuarie 2021. Guvernul are timp să prevadă în bugetul pe 2021 această creştere, cu banii proveniţi din restructurarea aparatului bugetar, prin reducerea cu 30%, prin eliminarea fondurilor de echilibrare acordate primăriilor, din care primarii fac precum Tudorache, prin eliminarea entităţilor economice de stat care produc doar pagube şi nu îşi plătesc dările la bugetul de stat. Combaterea evaziunii fiscale trebuie începută cu evazioniştii de stat, care sunt datori sume imense la bugetul de stat.

Dacă guvernul nu înţelege aceste lucruri elementare, România se va trezi în categoria „junk”,  aplicată de către agenţiile de rating, iar capacitatea de a se împrumuta va deveni ca şi inexistentă. Şi atunci, singura salvare tot de la FMI vine, care impune, totuşi, cam aceleaşi condiţii:

  -reducerea cu 30% a personalului bugetar

 - reducerea cu 20% a cheltuielilor primăriilor şi cheltuielilor judeţene

 - privatizarea CEC şi EXIM BANK, cele două bănci de stat

 - privatizarea companiilor din sectorul energetic

 - privatizarea parţială a sistemului sanitar

 - reducerea arieratelor companiilor de stat

 - aplicarea OUG 109 pentru toate copaniile de stat şi regiile autonome

 - îngheţarea salariilor în sectorul bugetar pentru 2 ani de zile.

Ce va alege guvernul să facă în contextual în care CCR va decide creşterea pensiilor cu 40%? În afară de ţipete şi atacuri electorale,  deciziile CCR trebuie respectate. Sunt tare curios cum va ieşi din această încurcătură.