CCR a admis sesizarea lui Mugur Isărescu în dosarul în care CNSAS cere constatarea calităţii de colaborator al Securităţii. Judecătorii au constatat că legea pe baza căreia au fost reluate verificările în cazul guvernatorului BNR este neconstituţională.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut că Legea nr.161/2019, act normativ modificator al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2008, nu a înfiinţat o autoritate administrativă autonomă şi nici nu a reglementat atribuţiile unei atare autorităţi, ci a reglementat aspecte care ţin de organizarea şi funcţionarea CNSAS.
Aşadar, exigenţa constituţională privind reglementarea prin lege organică vizează doar statutul CNSAS de autoritate administrativă autonomă, astfel încât adoptarea Legii nr.161/2019, în mod eronat, ca lege organică încalcă prevederile constituţionale privind bicameralismul funcţional al celor două Camere ale Parlamentului, precum şi pe cele ale art.117 alin.(3) privind înfiinţarea autorităţilor administrative autonome.
Având în vedere jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, precum şi faptul că art.12 ind.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 a fost introdus în corpul actului normativ prin Legea nr.161/2019, a cărei neconstituţionalitate în ansamblu a fost reţinută faţă de temeinicia motivelor de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea a constatat că nu mai este cazul să examineze criticile de neconstituţionalitate intrinsecă cu privire la art.12 ind.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008", este decizia Curţii Constituţionale a României.
În dosarul de la Curtea de Apel Bucureşti, avocaţii lui Mugur Isărescu au ridicat excepţii de neconstituţionalitate, iar instanţa a decis sesizarea CCR.
Aceştia s-au referit la Ordonanţa 24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, şi la Legea 161/2019, care a modificat ordonanţa menţionată. Astfel, judecătorii constituţionali au considerat că legea din 2019, pe baza căreia CNSAS a reluat verificările în cazul lui Mugur Isărescu, este neconstituţională întrucât adoptarea ei “încalcă prevederile constituţionale privind bicameralismul funcţional al celor două Camere ale Parlamentului, precum şi pe cele ale art.117 alin.(3) privind înfiinţarea autorităţilor administrative autonome”.
Acuzaţiile CNSAS
Anterior, Mugur Isărescu obţinuse mai multe decizii conform cărora nu ar fi colaborat cu Securitatea. Dosarul a fost reverificat în anul 2020, după apariţia unor noi documente, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii solicitând instanţei să constate că şeful BNR a activat ca informator în perioada 1979-1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România. Numele de cod al acestuia ar fi fost Manole.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:
