Bornele Guvernului Ciucă după şase luni: proiecte bifate, restanţe şi noi provocări

Bornele Guvernului Ciucă după şase luni:
proiecte bifate, restanţe şi noi provocări

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Primele şase luni ale Executivului Ciucă au avut toate ingredientele unei guvernări cu numeroase provocări, fiind bifate proiecte urgente, cu impact pentru populaţie, însă au rămas şi numeroase restanţe în domeniul reformelor

Ştiri pe aceeaşi temă

Guvernul Ciucă împlineşte miercuri şase luni de învestirea din Parlament. În jumătatea de an trecută de la venirea la putere a unei mari Coaliţii, echipa Ciucă a avut parte de tensiuni, urmate de demisii ale unor miniştri, proiecte urgente bifate, fiind forţată de situaţia economică internă şi cea din vecinătate, însă a rămas şi cu o listă lungă de restanţe şi de noi provocări pentru lunile care urmează.

În ceea ce priveşte aspectul strict politic al Coaliţiei, o primă situaţie dificilă a noii echipe guvernamentale a fost cazul Florin Roman (ministru al Digitalizării), care în urma unor suspiciuni de plagiat şi a unor probleme privind studiile, a fost nevoit să facă un pas în spate, la începutul lunii decembrie. A doua demisie din Guvern a fost cea a lui Dan Vîlceanu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care a renunţat la funcţie, în urma tensiunilor din partid, la începutul lunii aprilie. Tensiuni între forţele Coaliţiei au existat atât în iarnă, când PSD l-ar fi vrut îndepărtat pe Virgil Popescu (Energie), iar PNL pe Marius Budăi (Muncă), dar şi acum, când oaia neagră a Puterii a devenit UDMR, în urma unor manifestări controversate ale demnitarilor săi.

Cabinetul Ciucă a reuşit să bifeze mai multe proiecte importante, Printre promisiunile bifate au fost plafonarea şi compensarea preţurilor la energie şi gaze naturale, în condiţiile în care facturile ajunseseră la un nivel ridicat. După ce iniţial au luat măsuri doar pentru trecerea iernii trecute, Coaliţia a venit cu o ordonanţă de urgenţă prin care a permis extinderea măsurilor până la 1 aprilie 2023.

În zona Justiţiei, majoritatea parlamentară a trecut în ritm accelerat o nouă formă agreată referitoare la desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie, mai devreme de 31 martie, aşa cum îşi asumaseră în programul de guvernare. Forma legii nu a fost lipsită de critici, chiar dacă a trecut şi de testul CCR, pentru că nu au aşteptat opinia Comisiei de la Veneţia.

După discuţii care au început în toamna trecută, Coaliţia a adoptat Legea offshore, pentru a debloca investiţiile din Marea Neagră, măsură necesară cu atât mai mult cu cât războiul din Ucraina a schimbat optica internaţională privind dependenţa de gazele ruseşti. De altfel, Guvernul a reuşit să reacţioneze prompt la criza din Ucraina şi să asigure atât un hub umanitar internaţional pentru resursele care să meargă în ţara vecină, dar şi prin primirea refugiaţilor.

Restanţe ale guvernării

Pentru întreaga Coaliţie începe o perioadă grea în care, în ciuda crizei economice, trebuie să livreze reforme. Ministrul Muncii, Marius Budăi, nu a venit până acum cu nicio propunere privind reaşezarea sistemului de pensii, cu precădere cele speciale şi de serviciu. De asemenea, o ajustare a Legii salarizării unitare încă nu are nicio schiţă, cu toate că Executivul ar trebui să umble mai ales la modul de acordare a sporurilor în sistemul public. În acest an ar trebui să fie modificate şi legile Justiţiei, dar şi Codurile Penale, însă în interiorul Puterii nu au început încă dezbaterile.

Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte restanţele, Guvernul trebuie să pună la punct obiectivele din PNRR, în primul rând pentru a trimite zilele acestea prima cerere de plată, aferentă trimestrului patru din 2021. De asemenea, încă mai are jaloane şi ţinte de bifat pentru primul trimestru (unde termenul limită era 31 martie), dar şi pentru trimestrul doi, unde ultima zi este 30 iunie.

Teme fierbinţi

Provocările din interiorul Coaliţiei sunt numeroase. În primul rând, între cele două forţe majore ale Puterii sunt diferenţe de viziune în ceea ce priveşte cota unică şi cota progresivă, dinspre social-democraţi fiind împinsă tema unui impozit diferenţiat. Pentru PNL, o renunţare la cota unică e o linie roşie, pentru că ar însemna că cedează la unul din principiile de bază.

Pensiile speciale pentru parlamentari sunt un cartof fierbinte pentru Coaliţie. După motivarea CCR, majoritatea guvernamentală trebuie să se pună de acord dacă încearcă o altă eliminare a lor sau merg pe varianta impozitării drastice. Tot la categoria pensiilor speciale, Coaliţia trebuie să se decidă ce vor face cu indemnizaţia pentru limită de vârstă ale aleşilor locali, adică le lasă să intre în plată de la 1 ianuarie 2023 sau le mai amână un an. Dinspre aleşii locali vin tot mai multe presiuni pentru punerea în aplicare a legii.

De asemenea, aleşii locali cer tuturor partidelor aflate la putere să dea drumul la fonduri către teritoriu, în condiţiile în care din Programul Anghel Saligny există acum doar promisiuni pe hârtie privind acordarea de bani. Cum rectificarea va fi tocmai la începutul toamnei, banii prin acest program cu greu ar putea să vină înainte de octombrie, noiembrie.

Nu în ultimul rând, Guvernul va trebui să facă faţă efectelor scumpirilor în lanţ la nivel european, ale carburantului, dar şi ale produselor alimentare, cu toate că spre deosebire de alte state, România nu are probleme privind componente de bază ale vieţii de zi cu zi: ulei, cereale, fructe şi legume.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările