SRI a făcut public protocolul de cooperare cu Parchetul General şi Curtea Supremă

SRI a făcut public protocolul de cooperare cu Parchetul General şi Curtea Supremă

sediu SRI FOTO Adevarul

Serviciul Român de Informaţii a anunţat finalizarea procedurii de declasificare a protocolului de cooperare încheiat cu Parchetul General şi Curtea Supremă. Potrivit SRI, protocolul a fost încheiat ca urmare a unei solicitări din partea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) formulate în luna martie a anului 2006.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE II: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat la rândul său că procedura de declasificare a Protocolului de cooperare încheiat în anul 2009 între cele trei instituţii a fost definitivată la data de 14 iunie 2018.

În cadrul unui comunicat de presă, Parchetul General menţionează că „protocolul a vizat exprimarea acordului instituţiilor pentru crearea unui sistem informatic şi de comunicaţii (SIC), astfel încât transmiterea documentelor privind emiterea mandatelor de securitate naţională, elaborate în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională şi a Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, să fie realizată în format electronic”. 

În acest context, menţionează în continuarea sursa citată, „protocolul are natura juridică a unui acord privind crearea SIC, prealabil acreditării sistemului, cerinţă impusă de actele normative privind acreditarea sistemelor informatice şi de comunicaţii care vehiculează informaţii secrete de stat”. Mai mult, reprezentanţii parchetului general menţionează că protocolul şi-a încetat efectele prin atingerea scopului pentru care a fost semnat, şi anume la 18 septembrie 2012, dată la care Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat a aprobat documentaţia privind acreditarea de securitate a SIC.

În plus, Parchetul precizează că acest protocol nu a vizat procedura şi responsabilităţile instituţiilor privind autorizarea activităţilor specifice de culegere de informaţii şi emitere a mandatelor de securitate naţională, acestea fiind reglementate deja prin alte legi.

UPDATE: Curtea Supremă (ÎCCJ) a precizat luni că în cadrul instituţiei a fost identificat un singur protocol de cooperare, încheiat în anul 2009 între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii.

Curtea Supremă a precizat că procedura de declasificare a protocolului încheiat cu SRI şi Parchetul General, desecretizat şi dat publicităţii de către SRI luni, a fost iniţiată la 12 şi respectiv, 16 aprilie 2018 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a transmis solicitări scrise în acest sens celorlalte două instituţii. 

Astfel, într-un comuniat al Curţii Supreme către SRI, din data de 12 aprilie 2018, şi semnat de preşedintele curţii, judecătoarea Cristina Tarcea, este comunicat acordul Curţii Supreme de declasificare a acestui protocol. Acord ce a venit ca urmare a deciziei CSM a demarare a procedurii de declasificare a tuturor protocoalelor încheiate între SRI şi intituţiile din sistemul judiciar.

Într-un comunicat de presă al instanţei se precizează că „obiectul protocolului de cooperare este precizat în cuprinsul art. 3 şi a constat în exprimarea acordului de voinţă pentru înfiinţarea unui sistem informatic comun de gestionare a informaţiei clasificate în cadrul procedurilor de emitere a mandatelor de securitate naţională, potrivit legilor nr. 51/1991 şi nr. 535/2004”.

„În situaţia interconectării mai multor sisteme informatice ce au drept scop gestionarea informaţiilor clasificate, se impunea, potrivit Directivei aprobate prin Ordinul nr. 172 din 10 martie 2006 al Directorului General al ORNISS încheierea unui acord reciproc de securitate şi emiterea certificatului de acreditare de securitate. Ca urmare, la data de 18 septembrie 2012 a fost aprobată de către ORNISS acreditarea de securitate a sistemului, aceasta fiind data la care s-a realizat obiectul protocolului în discuţie”, se mai arată în comunicatul emis de Curtea Supremă.  


Stirea Initială: Serviciul Român de Informaţii a anunţat finalizarea procedurii de declasificare a protocolului încheiat între SRI, Parchetul General (ÎCCJ) şi Curtea Supremă (ÎCCJ), procedură demarată la finalul lunii mai. 
 
Potrivit SRI, principalul subiect tratat în cadrul protocolului se viza „crearea şi operaţionalizarea cadrului legal şi organizatoric pentru acreditarea de securitate a sistemului informatic comun de gestionare a informaţiilor clasificate vehiculate în procedurile de emitere a mandatelor de securitate naţională”. În plus, sursa citată menţionează că protocolul nu mai conţine niciun fel de date sau informaţii care să pună în pericol securitatea naţională a României.
 
Totodată SRI subliniază că protocolul a fost încheiat ca urmare a unei solicitări din partea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) formulate în luna martie a anului 2006, prin care se cerea dobândirea din partea Parchetului General a unui certificat de acreditare de securitate.
 
„Semnarea protocolului a fost făcută ca urmare a emiterii unei solicitări cu caracter obligatoriu din partea ORNISS (martie 2006), prin care se impunea celor două instituţii încheierea unui acord reciproc de securitate, precum şi dobândirea, de PICCJ, a unui certificat de acreditare de securitate”, arată sursa citată.
 
Astfel, potrivit aceleiaşi surse, acordul de securitate SRI-PICCJ semnat în anul 2009 reprezintă punerea în aplicare a dispoziţiilor ORNISS, în anul 2012 realizându-se acreditarea de securitate a sistemului informatic interconectat, iar în luna martie 2017 acreditarea fiind prelungită până în 2020.
 
În luna martie, înainte de demararea desecretizării protocoalelor încheiate de către SRI cu mai multe instituţii din sistemul de justiţie, reprezentanţii SRI au declarat că protocoalele încheiate de Serviciu cu diverse instituţii sunt acorduri bilaterale sau multilaterale între instituţii ale statului, care stabilesc metode de aplicare a cooperării dintre acestea, "nu pe lângă lege, nu dând noi puteri vreunei instituţii, ci norme de lucru, punând în aplicare legea".
 
Scopul şi prevederile protocolului
 
Potrivit protocolului, obiectivul colaborării între cele trei instituţii a constat în „crearea unui sistem informatic sigur şi stabil, acreditat de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, necesar gestionării în condiţii de securitate şi operativitate maximă a informaţiilor în format electronic vehiculate” în scopul îndeplinirii activităţilor de culegere de informaţii şi în „asigurarea de către S.R.I. şi punerea la dispoziţia P.Î.C.C.J. şi Î.C.C.J., în conformitate cu prevederile legale, a infrastructurii tehnice a sistemului necesară realizării activităţilor circumscrise domeniilor de cooperare”.
 
Alte obiective menţionate în protocol vizau „acordarea cu titlu gratuit de către S.R.I. a asistentei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de P.Î.C.C.J. şi I.C.C.J., pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter”, cât şi „corelarea activităţilor de solicitare, avizare şi aprobare a autorizării culegerii de informaţii prin măsuri ce implică restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, în condiţiile art.53 din Constituţia României”.
 
Mai mult, protocolul prevedea ca instituţiile menţionate să-şi pună la dispoziţie - pe bază de reciprocitate, „informaţiilor, datelor, documentelor şi materialelor relevante şi utile pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, precum şi asigurarea protecţiei acestora”, se mai arată în Protocol.
 
Documentul mai statua că „în situaţiile în care constată existenţa unor ameninţări la adresa securităţii naţionale sau a unor fapte de terorism S.R.I. solicită, în condiţiile legii, autorizarea desfăşurării unor activităţi de culegere de informaţii”, iar Parchetului General, în aceste situaţii, îi revenea responsabilitatea de a „solicita Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie eliberarea mandatului sau, după caz, respingea cererea prin rezoluţie motivată”. 
 
In ceea ce priveşte Curtea Supremă, protocolul menţiona că „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispune, după caz, eliberarea mandatului prin care autorizează efectuarea activităţilor propuse, sau respingerea cererii, atunci când o consideră nejustificată”.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările