Sceleraţii care ar profita de legea graţierii. De ce nu trebuie lăsaţi în libertate infractorii periculoşi
0
Legea graţierii ar putea lăsa în libertate infractori extrem de periculoşi, care vor continua să comită noi infracţiuni, afirmă specialiştii. Aceştia atrag atenţia asupra riscului enorm la care este expusă societatea dacă astfel de indivizi vor fi puşi în libertate.
Ion Ţibru, antrenorul de handbal care a violat şapte fetiţe pe care le pregătea la un club sportiv din Bucureşti, pedofilul Ninel Şerbănescu, condamnat că a agresat sexual mai mulţi copilaşi pe care îi ademenea în scările blocurilor din Capitală cu dulciuri şi prăjituri, sau asasinul plătit Vitalie Proca, acuzat că a împuşcat un tânăr în plină stradă în 2012, sunt doar câţiva dintre infractorii periculoşi care ar putea fi lăsaţi mai devreme în libertate dacă Ordonanţa privind graţierea va intra în vigoare.
Concret, atât antrenorul de handbal Ion Ţibru, condamnat la 30 de ani de închisoare pentru comiterea a peste 20 de infracţiuni de viol şi şase infracţiuni de corupere sexuală a minorilor, cât şi pedofilul Ninel Şerbănescu, găsit vinovat şi condamnat la 10 ani de închisoare (în prima instanţă) pentru perversiune sexuală, agresiune sexuală şi tentativă de viol, ar putea scăpa de închisoare din simplul motiv că au peste 60 de ani.
Mai exact, potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind graţierea, pot scăpa de jumătate de pedeapsa mai multe categorii de condamnaţi, fără a se stipula restricţii. Astfel, graţierea unei jumătăţi de pedeapsă se aplică „persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârstă de până la 5 ani“ şi care nu sunt recidiviste. Cu alte cuvinte, condamnaţii pentru viol, pedofilie, crimă, tâlhărie sau alte infracţiuni violente pot beneficia de o reducere de jumătate din pedeapsă dacă au peste 60 de ani sau în întreţinere minori sub 5 ani.
În plus însă, potrivit Codului Penal, persoanele peste 60 de ani mai beneficiază de o reducere de pedeapsă, tot cu jumătate. În concluzie, un condamnat la 20 de ani, care are vârsta de peste de 60 de ani, va beneficia de două reduceri de pedeapsă. Prima dată de graţiere rămânând cu 10 ani de închisoare şi a doua, care mai reduce pedeapsa rămasă cu încă jumătate, dată de vârstă. Şi astfel, un infractor considerat periculos va ieşi din închisoare în maximum 5 ani.
Cât îl priveşte pe Vitalie Proca, asasinul plătit care a împuşcat în plină stradă un tânăr nevinovat cu două pistoale mitralieră, şi acesta are toate şansele să părăsească închisoarea în doar câţiva ani pentru că are copii mai mici de 5 ani.
Un risc enorm pentru societate
Specialiştii atrag atenţia asupra riscului enorm la care este expusă societatea dacă astfel de indivizi vor fi puşi în libertate.
„Unii se pot reabilita, alţii nu. Dar, mulţi şi după 20 de ani petrecuţi în închisoare pot recidiva. Am avut multe cazuri de condamnaţi care după ce au ieşit din penitenciar au comis din nou fapte de acelaşi gen. Dacă nu există un parcurs terapeutic profund, riscul de recidivă este foarte ridicat. În penitenciar este foarte greu să faci terapie. În cazul infracţiunilor cu violenţă sunt nişte particularităţi psihologice... În penitenciare sunt prea puţini psiho-terapeuţi“, a explicat, pentru „Adevărul“, psihologul Mihai Copăceanu.
Psihologul arată că, pentru a limita riscul de recidivă la care sunt expuşi infractorii care comit fapte grave, este nevoie de o schimbare profundă a personalităţii acestora, lucru puţin probabil în spatele gratiilor.
„Schimbarea profundă a personalităţii nu se poate face într-un mediu în care eşti constrâns să faci asta. În penitenciar, se face o formă de consiliere psihologică, se fac grupuri de sprijin, dar participarea este voluntară. Mulţi participă doar pentru că dă bine la dosar, în vederea eliberării condiţionate. Să-i laşi în libertate este un risc foarte mare. Ei doar profită, nu înţeleg actul de clemenţă, nu pot fi recunoscători statului că au fost lăsaţi în libertate. De aceea, nimeni nu-şi asumă astfel de graţieri, este un risc enorm pentru societate“, a conchis Mihai Copăceanu.
Criminolog: Recidiviştii păcălesc sistemul
La rândul său, un specialist criminolog trage un semnal de alarmă asupra riscului de recidivă în cazul autorilor de infracţiuni grave şi afirmă că vârsta înaintată nu poate fi un criteriu de graţiere, aşa cum se prevede în proiectul de ordonanţă al ministrul Justiţiei, Florin Iordache.
„Vârsta în cazul infractorilor care au comis fapte cu violenţă nu este un criteriu pentru graţiere. Ei nu vor înţelege actul de clemenţă. Nu există justificare pentru infracţiunile grave. Când omori pe cineva sau violezi nu poţi să spui că n-ai ştiut ce faci. Punerea lor în libertate mai devreme este un risc uriaş. La infracţiunile de mare violenţă, la infracţiunile sexuale, vârsta nu este un criteriu de clemenţă. Riscul de ricidivă este foarte mare“, atrage atenţia specialistul.
Acesta a explicat şi cum interpretează un infractor recidivist o eventuală graţiere: au păcălit sistemul. „În general, recidiviştii atunci cînd reuşesc să fie eliberaţi condiţionat spun că au păcălit sistemul, că sistemul este slab. Dovadă că sunt foarte mulţi recidivişti. Cei mai mulţi au resturi de pedeapsă de făcut. Cu toate astea, nu se opresc. Se gândesc că vor face o parte din pedeapsă, că apoi iar ar putea să prindă liberarea condiţionată. Niciodată nu au fost graţiate infracţiunile cu violenţă“, a spus criminologul.
Potrivit specialistului, graţierea trebuie analizată individual, de la caz la caz, iar acolo unde se constată că pedepsele au fost exagerat de mari în raport cu fapta comisă, actul de clemenţă este justificat.
„Când sunt pedepse nejustificat de mari, se pot graţia, dar trebuie analizat fiecare caz în parte. A fost un caz, când o persoană a furat câteva conserve ca să mănânce şi a fost condamnată la 3 ani de închisoare. Este inadmisibil! Judecătorii au vrut să dea un exemplu. Este un caz tipic care se poate graţia“, a mai precizat specialistul.
Pedofili aproape de libertate
Antrenorul Ion Ţibru a fost condamnat, în iulie 2016, la 30 de ani de închisoare, pentru săvârşirea a 27 de infracţiuni de viol şi trei infracţiuni de corupere sexuală a minorilor, faţă de şapte fete, cu vârste cuprinse între 11 şi 14 ani.
Potrivit procurorilor de la Parchetul Capitalei, Ion Ţibru, în prezent în vârstă de 67 de ani, antrenor al unei echipe de handbal feminin, invita fetele la locuinţa sa din Bucureşti, sub diverse pretexte (în special, acela de a merge împreună la diverse şcoli pentru a împărţi pliante pentru promovarea echipei de handbal), iar prin constrângere acesta le viola pe micuţe. Un alt pedofil extrem de periculos este fostul ofiţer la Direcţia de Informaţii a MApN înainte de Revoluţie şi tată a doi copii, Ninel Şerbănescu, în vârstă de 67 de ani.
El a acţionat între 2008 şi 2014, abordându-şi victimele (copii cu vârste cuprinse între 7 şi 11 ani) în special din zonele de joacă din Capitală. Şerbănescu le oferea copiilor prăjituri şi dulciuri sau le propunea să hrănească câini sau pisici din zonă, reuşind în acest fel să obţină controlul asupra acestora.
Acesta îi însoţea apoi până în scările blocurilor, mare parte dintre copii fiind abuzaţi pe treptele scărilor care fac legătura dintre două etaje.
Vitalie Proca, asasinul interlopilor
În iulie 2016, Vitalie Proca a fost condamnat la 21 de ani şi 8 luni de închisoare, pentru că a încercat să omoare, în 2012, un tânăr în cartierul Vitan din Bucureşti, pe care l-a confundat cu liderul lumii interlope din Piatra Neamţ, Ioan Mironescu.
În 26 noiembrie 2012, Proca l-a împuşcat în cap şi în piept pe Răzvan Isăilă, un tânăr de 26 de ani. Ancheta a scos la iveală că asasinul moldovean Vitalie Proca a fost angajat de fraţii Mararu, pentru a-l asasina pe Ioan Mironescu, cu care erau în rivalitate.
Senatul a omorât Legea tehnocraţilor
Sub presiunea condamnărilor repetate la CEDO din cauza supraaglomerării din penitenciare, Guvernul a adoptat anul trecut un proiect de lege prin care se acorda o compensare persoanelor care execută pedepse privative de libertate în condiţii de supraaglomerare severă. Concret, proiectul de lege avea un scop dublu, explicau atunci oficiali din Guvern: de a acorda o compensare persoanelor care execută pedepse privative de libertate în condiţii de supraaglomerare severă şi de a contribui, în acelaşi timp, la degrevarea penitenciarelor.
„Ce aduce nou acest proiect de lege este că, în ceea ce priveşte beneficiul acordat, acesta este de trei zile pentru un număr de 30 de zile în care se constată că detenţia a fost făcută în condiţii precare“, spunea ministrul Justiţiei de atunci Raluca Prună. „Am prevăzut că legea va intra în vigoare la 2 luni de la data publicării în Monitorul Oficial. Îmi exprim convingerea că vom avea din partea Parlamentului, a noului Parlament, întreaga cooperare pentru adoptarea cu celeritate a acestei legi“, a mai adăugat aceasta.
Numai că nici vechiul Parlament, nici noul Parlament n-au dat dovadă de cooperare. Dimpotrivă. Proiectul de lege iniţiat de Raluca Prună a fost adoptat în şedinţa de guvern din 23 noiembrie 2016 şi a ajuns la Parlament în data de 9 decembrie, cu doar două zile înainte de alegerile parlamentare, când oricum senatorii şi deputaţii erau în vacanţă. Ca un proiect de lege să fie înregistrat oficial, el trebuie să treacă mai întâi prin Biroul Permanent al primei camere sesizate- Senatul sau Camerei Deputaţilor, după caz - de unde este trimis automat spre dezbatere la una dintre comisiile de specialitate. Biroul Permanent reprezintă conducerea restrânsă a fiecărei Camere în parte, care refelctă majoritatea parlamentară. Dacă PSD şi ALDE au majoritate în Parlament, au majoritate şi în Birourile Permanente ale celor două Camere.
În cazul legii eleborate de Raluca Prună (foto dreapta), prima cameră era Senatul, deci Biroul Permanent condus de Călin Popescu Tăriceanu şi controlat de majoritatea PSD ar fi trebuit să înregistreze proiectul şi să-l trimită mai departe la Comisia Juridică. Numai că, la prima şedinţă a Biroului Permanent de după alegeri, în data de 15 decembrie, Călin Popescu Tăriceanu şi PSD n-au pus pe ordinea de zi proiectul trimis de Guvern, fără nicio explicaţie. Mandatul vechiului Parlament s-a terminat pe data de 20 decembrie, iar noul Legislativ putea să preia proiectul Ralucăi Prună sau putea să-l îngroape. „Dacă un proiect de lege este depus la Parlament , dar nu este înregistrat până la finalul acelei legislaturi, el poate fi aboragat de Biroul Permanent al noului Legislativ, dar poate fi trimis în continuare spre comisii“, a explicat pentru „Adevărul“ un fost vicepreşedinte al Senatului din legislatura trecută. Noul Birou Permanent al Senatului, condus tot de Călin Popescu Tăriceanu şi controlat de majoritatea PSD, a decis, în data de 27 decembrie, să-l aborge. Ciudat este că, în decizia de abrogare, PSD a invocat articolul 63 alin. 5 din Constituţie, care spune: „Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament“. Pe când PSD a decis exact contrariul. Practic, proiectul de lege era deja scris, peste două luni ar fi intrat în vigoare, iar Guvernul Grindeanu ar fi putut să demonstreze la CEDO că a luat primele măsuri concrete pentru îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare. În acest moment, proiectul de lege iniţiat de Guvernul Cioloş există într-o formă latentă: oficial este suspendat, dar poate fi oricând activat, dacă unul dintre parlamentari – fie ei de la Putere sau din Opoziţie – îl depune din nou la Parlament pentru a fi înregistrat.
Ce ne cere CEDO
În schimb, fostul şef al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Sorin Dumitrşcu spunea că, în general, în urma actelor de clemenţă numărul de deţinuţi creşte în medie cu aproximativ 4000 în 5 ani. „Această măsură poate fi utilă pentru reducerea supraaglomerarii din penitenciare doar pe termen scurt şi este, de fapt, un act de graţiere mascată. CEDO a cerut îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, iar statul român s-a angajat să facă asta în următorii 8 ani şi alocând un buget de aproximativ 800 de milioane de Euro pentru acest program naţional. Au fost chiar identificate obiective de investiţii, numărul de locuri de detenţie care trebuie modernizate şi câte penitenciare ar urma să fie construite. Niciodată însă CEDO nu a solicitat acordarea unei forme de compensare în zile câştig sau bani tuturor deţinuţilor pentru condiţiile de detenţie. În realitate CEDO nu aplică amenzi statelor, ci stabileşte despăgubiri pentru justitiabili”, explica Sorin Dumitraşcu.
Ce-şi doresc parlamentarii pentru scriitorii din închisori
Tot anul trecut, în vară, Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă prin care este reglementată activitatea de cercetare stiinţifică în penitenciare prin stabilirea unui număr fix de zile care pot fi acordate unei persoane condamnate la închisoare, indiferent de numărul de lucrări ştiinţifice sau de invenţii brevetate. Mai exact, Guvernul a decis ca deţinuţii – scriitori să beneficieze de doar 20 de zile de libertate indiferent de numărul de cărţi scrise de aceştia după gratii. Măsura a fost luată după ce în ultimii ani tot mai mulţi deţinuţi au devenit cărturari pentru a beneficia de vechea lege potrivit căreia "în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate". Printre aceştia se numără Dan Voiculescu, Dinel Staicu, Cătălin Voicu sau Gigi Becali.
La doar câteva zile de la intrarea legii în vigoare, Senatul a amendat ordonanţa prin care Guvernul stabilise ca deţinuţii să primească o reducere de 20 de zile indiferent de numărul cărţilor scrise în închisoare şi a hotărât ca autorii lucrărilor ştiinţifice din închisori să primească 20 de zile de libertate pentru fiecare carte. Senatul este primă cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind for decizional.
Iohannis a coborât în stradă
20.000 de oameni au protestat duminică seară în Capitală faţă de intenţia Guvernului Grindeanu de a modifica legislaţia penală prin ordonanţă de urgenţă. A fost pentru a doua oară în decurs de numai patru zile când oamenii au ieşit în stradă pentru a opri legii graţierii şi dezincriminarea unor fapte penale.
Iohannis, în mijlocul protestatarilor din Capitală: Românii, pe bună dreptate, sunt indignaţi!
Preşedintele Klaus Iohannis a coborât şi el în stradă, îmbrăcat într-o geacă roşie, mărşăluind pentru un sfert de oră alături de protestatari. „O gaşcă de oameni politici cu probleme penale vrea să schimbe legislaţia din România, vrea să slăbească statul de drept. Ori aşa ceva nu se poate admite. Este inadmisibil să se schimbe legislaţia şi zeci, sute de politicieni certaţi cu legea să se găsească cu dosarele curate şi să continue fărădelegile. Românii, pe bună dreptate, sunt indignaţi“, a spus Iohannis, în timp ce mulţimea îl aclama. „Avem preşedinte”, „Iohannis e cu noi”, „România cere: fără graţiere” s-a strigat în stradă. Apoi şeful statului a făcut pasul în lateral, spre maşină, jurnaliştii s-au relaxat, iar mulţimea şi-a continuat drumul spre Piaţa Victoriei, unde s-a oprit în faţa Guvernului.
Mobilizare în marile oraşe
La Cluj, zece mii de oameni au scandat „Vrem integritate, nu imunitate”, „Uniţi salvăm toată România”, „Fără amnistie, direct în puşcărie”. „În orice democraţie consolidată, lucrurile acestea nu mai lasă loc de discuţii. 1 % din măsurile pe care guvernul a încercat să le promoveze miercuri pentru a acapara Justiţia ar scoate instant milioane în stradă. OUG-ul promovat ieri de Guvern reprezinta un ,, cal troian". Nu e o lege dedicată cetăţenilor, ci una croită pentru sutele de politicieni cercetaţi, inculpaţi sau condamnaţi”, au scris organizatorii pe pagina dedicată evenimentului.
Şi Timişoara a fost printre oraşele de frunte ale protestului. Peste 4.000 de oameni au strigat: „Dragnea, nu uita, asta nu e ţara ta“, „Cu hoţii la puşcări“, „DNA să vină să vă ia“, „Grindeanu, demisia“. Faţă de alte oraşe, la Timişoara, pe lângă lozinci şi scandări, protestatarii au început să tropăie, „pentru a se auzi până la Palatul Victoria“, după cum a spus un organizator.Până să ajungă în fruntea Guvernului, premierul Sorin Grindeanu a fost preşedinte CJ Timiş. De asemenea, sute de oameni s-au mobilizat şi la Iaşi, Braşov, Galaţi, Oradea, Arad, Constanţa, Baia Mare şi Craiova.
Opozţia, în stradă
Preşedintele USR Nicuşor Dan, liderul interimar al PNL, Raluca Turcan, deputatul PMP Robert Turcescu au ieşit şi ei în stradă. „Am spus în campania electorală că miza PSD este să câştige puterea pentru a şterge secolul de puşcărie pe care-l au de executat politicienii corupţi şi prejudiciul de un miliard de lei pe care-l au de plătit. Vom lupta pentru a împiedica acest plan, care a fost declanşat săptămâna trecută, prin toate mijloacele, atât în Parlament cât şi în stradă“, a scris Nicuşor Dan pe Facebook înainte de a pleca la protest. „Am plecat spre Universitate, ne vedem acolo. Dragnea, ai curaj să vi şi tu? Semnat, familia Turcescu“, a spus şi deputatul PMP Robert Turcescu, într-un video în care apare alături de soţia lui.
Se încarcă comentariile...
