În declaraţia citată, Duma rusă invocă „subminarea operaţiunii de menţinere a păcii” în regiunea transnistreană şi denunţă o „înrăutăţire a situaţiei din Transnistria, care afectează în mod direct drepturile şi interesele cetăţenilor Rusiei, care locuiesc în Transnistria şi reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei şi bunăstării lor”.

Rusia îşi elogiază pacificatorii inutili de la Nistru

Mai mult, Duma rusă menţionează că criza politica apărută în timpul alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, în 2020, „a fost însoţită de o implicare vădită din partea României, a Statelor Unite ale Americii şi a altor ţări occidentale”: „Criza nu a fost rezolvată şi se agravează pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Forţele politice care o susţin pe Maia Sandu folosesc fiecare posibilitate pentru intensificarea blocadei Transnistriei şi a procesului de negociere şi de distrugere a mecanismului unei operaţiuni de menţinere a păcii în regiune”, se arată în declaraţia Dumei de Stat a Rusiei.

Potrivit acesteia, Moldova şi Ucraina ar fi convenit ca, începând cu 1 septembrie 2021, „să blocheze punctele de trecere a frontierei de stat pentru automobilele înmatriculate cu numere transnistrene. În consecinţă, peste o sută de mii de şoferi nu vor putea traversa frontiera”, atenţionează deputaţii ruşi.

Totodată, Duma cere Guvernului rus să identifice modalităţi de „susţinere umanitară” a cetăţenilor ruşi din regiunea transnistreană prin „îmbunătăţirea mecanismului de asigurare a lor cu pensii”.

Chişinăul nedumerit, dar mai face un pas în spate

Autorităţile de la Chişinău nu au reacţionat oficial la declaraţia Dumei ruse. Neoficial, însă, acestea se arată nedumerite şi nu înţeleg ce fel de „tensiuni” vede Rusia şi la ce intenţie de „blocadă” a regiunii transnistrene se referă.

Fostul şef al Biroului politici de reintegrare de la Chişinău, Alexandru Flenchea, remarcă totuşi, într-un mesaj pe Facebook, că miercuri, în ziua în care a apărut declaraţia Dumei ruse referitoare la Moldova, Guvernul de la Chişinău a amânat repetat, până la finele acestui an, „aplicarea fazei doi a controlului vamal comun” la frontiera moldo-ucraineană. „Până la 1 septembrie mai este puţin timp. Vom vedea dacă rezistă înţelegerile avute cu Ucraina”, a concluzionat Flenchea.

În legătură cu declaraţia de miercuri a Dumei ruse, fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, a declarat pentru DW că, prin gestul său, Rusia dă dovadă de miopie şi că dacă ar dori să pună capăt suferinţei ”compatrioţilor săi” din regiunea transnistreană, le-ar permite să se integreze liber şi nestânjenit în spaţiul de drept şi constituţional al Republicii Moldova.

Igor Munteanu: Declaraţia Dumei ruse este o ofensă în ajunul zilei tragice de 19 iunie

„Declaraţiile Dumei ruse din ultima vreme vizând aşa-numita Transnistrie, pe care Curtea Constituţională a Republicii Moldova a calificat-o, în 2013, drept ”teritoriu ocupat”, au devenit insuportabil de sterile şi banale. Sunt banale pentru că repetă obsesiv o naraţiune mistificatoare despre ”rolul pozitiv al pacificatorilor ruşi”, introduşi prin Acordul de încetare a focului din 21 iulie 1992, dar şi sterilă pentru că exact prin asemenea mesaje mioape, neprietenoase faţă de statul Republica Moldova, nu permit a avansa cu nimic la dezlegarea acestui conflict îngheţat. Din contra. Războiul din 1992 şi politicile de sponsorizare a regimului separatist din stânga Nistrului sunt rezultatul unei insurgenţe militare ruseşti, pornite de militarii Armatei a 14-a şi reţelele KGB din regiune. Din 1992 până astăzi, ordinea constituţională este încălcată flagrant de militarii staţionaţi ilegal în regiune, dar şi de sponsorizarea politică, financiară şi economică a regimului separatist. Cu atât mai ofensator sună declaraţia Dumei în ajunul comemorării tragediei de la Tighina (Bender) din 19 iunie 1992, care a răpit viaţa câtorva sute de cetăţeni ai Republicii Moldova, ucişi de gloanţele şi tancurile Armatei a 14-a în luptele de lângă Cetatea Tighinei. Ei nu au primit încă nicio compensaţie din partea statului intervenţionist”, a menţionat Igor Munteanu.

Potrivit lui, Federaţia Rusă nu are nici un motiv legal să insiste pe menţinerea prezenţei sale militare şi nici pe misiunea de pacificare de la Nistru, ambele componente fiind urâte de populaţia Republicii Moldova: „Regret această miopie a Dumei, care nu respectă de fapt obligaţiile Federaţiei Ruse, consacrate expres în Tratatul bilateral Republica Moldova - Rusia din 2001, inclusiv aceea de a nu oferi asistenţă regimurilor separatiste. Dacă Rusia ar dori să pună capăt suferinţei ”compatrioţilor săi” din Transnistria, le-ar permite atunci să se integreze liber şi nestânjenit în spaţiul de drept şi constituţional al Republicii Moldova, oferindu-se să ajute la reintegrarea celor care găsesc imposibil acest proces inevitabil, oferindu-le casă şi masă în Rusia, în special militarilor şi securiştilor săi care conduc astăzi regiunea secesionistă”, mai remarcă fostul ambasador.

Moscova pierde controlul asupra evoluţiilor politice de la Chişinău şi se agaţă de regimul separatist

Un alt semnal pe care îl dă Rusia, în opinia lui Igor Munteanu, sunt „săgeţile veninoase la adresa României, Ucrainei, SUA şi UE”, pe care le învinuieşte de criza politică internă şi de alte rele, parazitând pe o „dubioasă” preocupare faţă de măsurile de blocadă şi limitări ale regimului separatist, „pe care-l leagănă şi alăptează toată ziua”: „Din nou se aruncă săgeţi veninoase la adresa României, Ucrainei, dar în primul rând împotriva SUA şi alte state occidentale, pe care Duma le învinuieşte de adâncirea crizei politice din Moldova şi de amestec extern. Devine tot mai clar că actuala Dumă recurge la o politică de patronaj agresiv asupra regiunii separatiste mai ales atunci când simte că ar putea pierde controlul asupra evoluţiilor politice de la Chişinău”.

Aşa s-ar explica, în opinia lui Igor Munteanu, „tirada înveninată” rusească împotriva Republicii Moldova pe seama ”blocadei şi restricţionărilor” exercitate asupra compatrioţilor lui Vladimir Putin.

Vitalie Călugăreanu - Deutsche Welle