Perle ale absolvenţilor de Drept care vor să ajungă magistraţi: „Ca judecător nu trebuie să fiu imparţial”/„Prin verbul a discredita înţeleg a înjura”

Perle ale absolvenţilor de Drept care vor să ajungă magistraţi: „Ca judecător nu trebuie să fiu imparţial”/„Prin verbul a discredita înţeleg a înjura”

Unii absolvenţi de Drept care participă la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii „se exprimă cu dificultate accentuată, comit numeroase erori gramaticale şi de comunicare, sunt inabili de a purta un dialog, nu au proprietatea termenilor sau sunt în imposibilitate de a formula definiţia unora”. Aceasta este concluzia unui raport al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Ştiri pe aceeaşi temă

“În şedinţa Plenul CSM de marţi, 24 noiembrie 2015, am validat concursul de admitere la Institutului Naţional al Magistraturii (INM) desfăşurat în această vară. Cea mai discutată – dar nu şi discutabilă, zic eu – probă a fost cea a interviului. Membrii comisiilor în faţa cărora s-a susţinut această probă au formulat în scris un punct de vedere pe care, cu acordul lor, am ales să îl dau publicităţii”, a scris judecătorul Cristi Danileţ pe blogul său, într-o postare intitulată "Deficienţe în pregătirea candidaţilor pentru magistratură".


Judecătorul arată că susţinerile constituie o atenţionare foarte serioasă asupra stadiului educaţiei unor tineri şi a calităţii învăţământului românesc – „desigur, ne referim la tinerii candidaţi la concursul de admitere la INM sau la admiterea directă în magistratură, care este probabil cel mai greu şi mai serios concurs desfăşurat în România pentru o instituţie public”.

Cristi Danileţ a precizat că în cadrul probei interviului se examinează trei aspecte: motivaţia, aptitudini specifice profesiei de magistrat (comunicarea, gândirea autonomă, cooperarea, înţelegerea realităţii sociale, folosirea corectă a limbii române), elemente de etică specifică persoanei (identificarea dilemei etice, identificarea opţiunilor, analiza valorii acestora alegerea justificată a variantei optime a acţiunii umane, implicarea subiectului în argumentarea alternativelor).

Concluziile Comisiei

Comisia prin faţa căreia anul acesta s-au perindat sute de candidaţi a ajuns la anumite concluzii cu privire la candidaţi şi cu privire la măsuri necesare pentru îmbunătăţirea concursurilor următoare. Iată câteva constatări:

  • din cei 3.297 de candidaţi la INM, 285 candidaţi au reuşit la probele anterioare, iar dintre aceştia 217 au trecut de proba interviului, astfel că în final au fost selectaţi primii 140 în ordinea mediilor;
  • dintre cei respinşi 29 se situau pe primele 150 locuri, iar 39 în ultimele 135 locuri după parcurgerea primelor două probe;
  • unii candidaţi au un nivel redus de instruire educaţională, de cultură generală, lipsă de orizont şi de repere culturale, profesionale, morale;
  • unii se exprimă cu dificultate accentuată, comit erori gramaticale şi de comunicare, sunt inabili în a purta un dialog, nu au proprietatea termenilor folosiţi;
  • unii au demonstrat o incapacitate de a înţelege problemele şi realităţile sociale;
  •  unii învaţă grile sau învaţă mecanic coduri;
  • unii au anumite activităţi, dar nu dobândesc experienţa cuvenită în exercitarea acestora;
  •  unora le lipseşte gândirea logică, alţii simulează abilităţi, deprinderi sau calităţi inexistente.


Potrivit raportului CSM, un semnal autentic de alarmă este acela că mulţi candidaţi se exprimă cu dificultate accentuată, comit numeroase erori gramaticale şi de comunicare, sunt inabili de a purta un dialog, nu au proprietatea termenilor sau sunt în imposibilitate de a formula definiţia unora.

”Persoanele care se sacrifică pentru idealuri, principii sunt fanatice”

Cu titlu exemplificativ, redăm câteva fragmente din răspunsurile formulate de candidaţi, exemple care relevă necunoaşterea semnificaţiei unor termeni:

”Ignoranţa presupune, în viziunea mea, a nu acorda atenţie fiecărui element care construieşte drumul către realizarea ”justiţiei”. La insistenţele comisiei de a da un sinonim pentru ignoranţă, a afirmat că ”înseamnă a nu avea disponibilitatea de a te perfecţiona.”

”Libertatea este o valoare fundamentală a unui stat de drept, un atribut al tuturor oamenilor, care dacă îşi cultivă stăpânirea de sine pe un drum ce nu tot timpul este uşor o vor găsi în forma ei cea mai autentică.” Întrebare: O calitate? Răspuns: ” Perseveritatea.”

”Persoanele care se sacrifică pentru idealuri, principii sunt fanatice.”

„Cunoaşterea de sine presupune cunoaşterea limitelor şi atunci eşti un om moral”.

”Un prieten adevărat nu mi-ar putea cere aşa ceva, el cunoaşte etica mea faţă de justiţie.”

”Totodată, după trecerea în nefiinţă, din viaţa unui om rămân realizările sale, iar pentru el însuşi amintirile şi experienţele trăite pe parcursul vieţii.”

”Procurorii au prea mult liber-arbitru, iar eu nu o să tolerez aşa ceva ca judecător”.

”Sunt foarte corectă, dar cu excepţii.”

”Prin verbul a discredita înţeleg a înjura.”

”Empatie înseamnă capacitatea de a rezona cu fiecare individ ca să îi preiei mesajul.”

”Vreau să fiu judecător, pentru că judecătorul are o viziune bilaterală, spre deosebire de procuror sau avocat.”

”Ignoranţa înseamnă nepăsare faţă de societate.”

”Vreau să devin magistrat pentru că îmi doresc o mai mare adrenalină şi sunt predispus spre a fi imparţial.”

”Vreau să mă fac judecător, pentru că pot privi multilateral cauza, iar procurorul adoptă o vedere părtinitoare.”

”Justiţia va fi mai solidă pentru că nu o să judec în aparenţă şi nu voi fi blazată pentru că refuz să fac cuiva calităţi.”

”Justiţia imanentă este justiţia rapidă, cu caracter practic.”

”Un exemplu de virtute care înseamnă pasiune este spiritul de echipă care împinsă peste o anumită limită se transformă în exces de zel.”

”Există imparţialitate obiectivă şi imparţialitate subiectivă. Imparţialitatea subiectivă înseamnă părtinire pur şi simplu.”

”Ca judecător nu trebuie să fiu imparţial”.

”Eu vreau să mă fac judecător pentru că sunt mai calmă şi nu vreau să supăr pe cineva, să mă mustre conştiinţa.”

”Pasiunea e acel element care vine din exterior, de exemplu prejudecăţile.”

”Ignoranţă înseamnă pasivitate.”

”Puterea şi ignoranţa duc la imparţialitate.”

”Onestitate înseamnă că, în facultate, când plecam în excursie cu colegii mai săraci, le dădeam bani pentru că îmi plăcea compania lor.”

”Îmi doresc sa fiu remarcabil”
Ce înseamnă pentru dumneavoastră să fiţi remarcabil?
”Să fiu filantrop”.

De ce vreţi să deveniţi magistrat?

”Mă gândeam, în retorica mea mea interioară, de ce trebuie să respectăm legea, de ce este egală pentru toţi. Am avut o atragere faţă de reguli, de disciplină.”
   

Grave greşeli gramaticale


Raportul arată că unii candidaţi comit grave greşeli gramaticale.

De pildă:

 ”…cât şi pentru o persoană cu care intrii în contact…

  ”…pentru a depăşii situaţia critică…”

”… unul i-a totul…”

” …ideia de justiţie…”

”…înţelepciunea sa lăsând să perpetue peste mii de ani importanţa educaţiei…”

 ”Pentru a stabilii cea ce este permis unei persoane să facă, mai întâi sunt reglementate comportamentele, atitudinile interzise, rezultând astfel ceea ce nu îi este interzis să facă, ceea ce nu este reglementat, ceea ce este permis unei persoane, libertatea acestuia.”


“Este o problemă de moralitate a medicului”

Raportul CSM arată că la speţele de etică, o parte însemnată a candidaţilor nu a reuşit să identifice problemele şi opţiunile posibile, în funcţie de diversele ipoteze prezumtive. Dovedesc o atitudine rigidă, aleg o variantă de răspuns la care nu renunţă, considerând (probabil) că scopul urmărit de membrii comisiei este de a adresa întrebări şi de a dezvolta subiectul doar pentru a-i ”încurca”.

Fiind pus în situaţia de a decide dacă la spital foloseşte legitimaţia de serviciu pentru ca o rudă grav bolnavă să beneficieze de îngrijiri, în condiţiile în care se afla la urgenţă de mai multe ore, fără a fi văzută de un medic, un candidat a susţinut că ”nu îşi foloseşte legitimaţia, pentru că nu are nicio valoare şi că a văzut în oraşul natal judecători şi procurori care s-au legitimat pentru satisfacerea unui interes personal, dar nu i-a băgat nimeni în seamă”. Fiind întrebat dacă, totuşi, prezintă legitimaţia şi medicul dă curs solicitării sale, a susţinut că ”este o problemă de moralitate a medicului şi chiar o să-i atragă atenţia, pentru că nu este normal să se lase influenţat de alte profesii în activitatea sa.”

“Incapacitatea de a înţelege problemele şi realităţile sociale”

Potrivit raportului CSM, analizând ideea cuprinsă în subiectul extras, mulţi candidaţi au demonstrat incapacitatea de a înţelege problemele şi realităţile sociale.

”Un judecător va fi mai blând faţă de cel acuzat pentru conducerea unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice dacă prevede neşansa ca şi el să conducă după ce a consumat alcool la o petrecere.”

”Încercarea oamenilor de a se face plăcuţi şi apreciaţi de ceilalţi, duce la diminuarea încrederii celorlalţi membrii ai societăţii, deoarece o persoană versatilă care se mulează pe modelul persoanei pe care doreşte să şi-o atragă drept prieten este periculoasă, este o formă fără fond, şi astfel de evitat”.

”În ultima parte «şi lasă o urmă», trebuie să încercăm să tragem toate foloasele şi să ne facem propriul drum, să ne extindem la zona de confort şi după aceea să o depăşim iar”.

”Concursul acesta este un hobby, o pasiune.”

Propuneri referitoare la proba interviului 

Comisia a făcut mai multe propuneri în încercarea de a rezolva toate acestea:

  • menţinerea etapei în structura concursului de admitere, deoarece plasarea candidatului în contextul de tip ”interviu” creează condiţiile optime pentru ca anumite trăsături de caracter să fie revelate;
  • menţinerea caracterului eliminatoriu al acestei probe;
  • menţinerea, pentru moment, şi chiar creşterea, în viitor, a ponderii notei la interviu în media finală;
  • secretizarea participării la proba interviului prin atribuirea de coduri fiecărui candidat (pentru a se elimina orice suspiciune cu privire la influenţarea notei la interviu de către rezultatul obţinut la probele anterioare);
  • publicarea notelor obţinute la interviu la finalul fiecărei zile de examinare;
  • formarea membrilor comisiilor de evaluare; în prezent, se realizează o pregătire a comisiilor de evaluare în cadrul întâlnirilor premergătoare, însă aceasta nu acoperă în întregime nevoile de formare ale unor noi membri care nu au experienţă în tehnica interviului.

 

 

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările