Nu, mersi! Nu vrem pomeni! De ce fel de tratament beneficiază presa în alte state europene

Nu, mersi! Nu vrem pomeni! De ce fel de tratament beneficiază presa în alte state europene

Guvernul a estimat la 36 de milioane de lei impactul bugetar

Jurnaliştii îi cer preşedintelui Iohannis să nu promulge legea PSD care i-ar scuti de impozitul pe venit, susţinând că măsura nu este doar nedreaptă, dar că va afecta negativ încrederea dintre jurnalişti şi public, slăbind inclusiv libertatea de exprimare

Ştiri pe aceeaşi temă

Un număr important de jurnalişti, din toate trusturile de presă, îi cer preşedintelui Iohannis, printr-o scrisoare publică, să nu promulge legea iniţiată şi susţinută de PSD prin care jurnaliştii ar putea fi scutiţi de plata impozitului pe veniturile din salarii. Aceştia susţin că aceste privilegii financiare pentru jurnalişti vor avea exact efectul opus celui dorit, tocmai prin erodarea încrederii dintre public şi presă. „În numele a ceea ce ne uneşte ca societate, vă rugăm să nu promulgaţi legea care scuteşte de plata impozitelor profesia noastră, lege votată recent de Camera Deputaţilor. Considerăm că nu există motive pentru ca «jurnaliştii» să fie încadraţi la excepţii. Dacă se face asta, aşa cum a votat Parlamentul, atunci e vorba de privilegii financiare pentru «jurnalişti», categorie nedefinită în care se poate introduce, practic, oricine pentru a încasa nişte bani. Măsura este incorectă şi contraproductivă. Ea nu ajută interesul public, nu întăreşte libertatea de exprimare ci, dimpotrivă, afectează profund încrederea dintre jurnalişti şi public, una dintre liniile de apărare a democraţiei”, se arată în scrisoarea semnată de jurnalişti precum Liviu Avram, Adelin Petrişor, Vlad Petreanu, C.T. Popescu şi Cătălin Tolontan.

Jurnaliştii nu pot fi o castă favorizată

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), una dintre cele mai respectate organizaţii nonguvernamentale din presă, susţine că problema pe care această măsură vrea s-o adreseze, situaţia financiară a jurnaliştilor, este una reală, însă, ca soluţie, reprezintă calea greşită. „Considerăm că, în loc să facă bine, legea va decredibiliza profesia şi va situa jurnaliştii, în percepţia publică, în rândul categoriilor oportuniste. Situaţia precară a mass-media din România este cauzată de un cumul de factori, iar soluţiile reale se găsesc, de multe ori, în mâinile oamenilor politici: alocarea contractelor de publicitate din bani publici pe criterii profesionale; respectarea legii liberului acces la informaţiile publice şi oprirea blocadei informaţionale pe care autorităţile publice centrale şi locale o desfăşoară la adresa jurnaliştilor critici precum şi oprirea atacurilor la adresa jurnaliştilor”, se arată într-un comunicat al CJI.
 
„Problema fundamentală a acestei legi este aceea că meseria de jurnalist este conectată la interesul public. Nu poţi să faci o astfel de meserie şi să fii în acelaşi timp o castă favorizată. Este o poziţie din care îţi pierzi credibilitatea şi menirea de a fi vocea celui asuprit. Angajaţii din alte sectoare, IT, construcţii, nu fac o meserie în interes public în acest mod”, a explicat Ioana Avădanei, preşedinte al CJI.
„Meseria de jurnalist este conectată la interesul public. Nu poţi să faci o astfel de meserie şi să fii în acelaşi timp o castă favorizată.”

Ioana Avădani, preşedinte Centrul pentru Jurnalism Independent

O mică şpăguţă pentru jurnalişti

Comentatorii politici sunt de părere că modul vag în care această lege împarte beneficii angajaţilor din presă pare mai degrabă a fi „şpagă” pentru a nu mai critica favoritismele de care beneficiază alte categorii sociale. „În elaborarea acestei legi putem remarca că nu a existat nicio consultare, şi nu a existat o problemă în spaţiul public care să necesite un răspuns legislativ. Se pare că obiectivele au fost cu totul altele decât cele de a răspunde unei nevoi punctuale. Pare mai degrabă poziţionarea unui actor politic pe scena publică prin care încearcă, în mod indirect, să atace o anumită breaslă. Să nu uităm că această lege a venit în contextul în care fostul guvern a împărţit beneficii şi pomeni electorale în stânga-dreapta, şi poate că, prin această măsură a sperat să reducă criticile unor astfel de măsuri”, este de părere analistul politic Adi Zăbavă.
 

Mass-media liberă este pilonul unei societăţi democratice

Camera Deputaţilor a adoptat marţi, în calitate de for decizional, cu 174 de voturi „pentru” şi cu abţinerea deputaţilor PNL şi USR, propunerea legislativă iniţiată de deputatul PSD Valeriu Steriu. Potrivit acestuia, circa 10.000 de angajaţi din mass-media urmează să fie scutiţi de impozit, iar impactul negativ asupra bugetului de stat va fi limitat la doar un milion de euro. „Am avut discuţii cu mulţi jurnalişti acreditaţi la Parlament, cu juniorii din presă. Am discutat cu redacţii locale. Şi am avut şi opinii pro, dar şi contra. Am încercat să ţin cont de toate discuţiile. Legea a fost făcută cu toată bună-voinţa, nu ca să jignească, ci ca să ajute”, a declarat Steriu. Social-democratul a subliniat că a fost inspirat şi faptul că a văzut că alte ţări au facilităţi pentru jurnalişti, fiind date exemplele Olandei şi Greciei. „Există şi alte categorii care primesc facilităţi, dacă ne uităm la persoanele care lucrează, de exemplu, în construcţii. Alte categorii socio-profesionale au alte facilităţi”, a mai explicat PSD-istul care susţine că măsura se vrea doar un sprijin pentru activitatea de jurnalism.
 
Reamintim că guvernul Dăncilă a avizat negativ această propunere legislativă, atât pentru impactul bugetar, 18 milioane de lei pe şase luni, dar şi pentru faptul că noţiunea de „activitate de jurnalism” este prea vag definitită, ceea ce ar putea crea confuzii şi interpretări diferite. Astfel, modificarea votată marţi de Parlament prevede definirea activităţii de jurnalism ca fiind „cercetarea, investigarea, interpretarea şi comunicarea ştirilor şi informaţiilor publice prin intermediul ziarelor, televiziunii, radioului şi a altor mijloace de informare în masă”. „Definiţia jurnalistului este una atât de vagă încât s-ar putea argumenta că orice persoană  ce postează pe pagina personală de Facebook s-ar putea califica pentru această facilitate fiscală. Legea nu pare a fi făcută de cineva la curent cu modul de business al presei. Pare mai degrabă o mică şpăguţă, acum în an electoral”, a declarat analistul politic Elena Calistru. 
„Nu am, nici eu, nici colegii mei, nevoie de «incentives» de la voi, nesimţiţilor! Faceţi-vă treaba, noi ne-o facem pe a noastră, punct.”

Ovidiu Vanghele, Jurnalist

Jurnaliştii nu vor pomana politicienilor

Iniţiativa legislativă a avut totuşi un efect pozitiv: a unit o breaslă dezbinată. Zeci de jurnalişti au criticat la unison propunerea care nu va face altceva decât să decredibilizeze o profesie şi aşa cu o imagine precară. „Este o idioţenie şi este făcută cu un singur scop – să permită următoarea reacţie: «Voi vorbiţi, mă, voi care sunteţi scutiţi de impozite? Trântorilor!». Orice va spune un jurnalist de aici înainte va fi dus în derizoriu şi va putea fi atacat cu acest argument. Este o idioţenie tipic PSD-istă sau, mă rog, de politician care vrea să aibă la mână pe toată lumea. Apoi, e o chestie foarte tâmpită faptul că acum toată lumea poate fi jurnalist. Adică se va ajunge să nu mai fie niciun fel de diferenţă între Cătălin Tolontan şi Dana Budeanu. E o tâmpenie, la fel cum e şi scutirea IT-iştilor. Toată lumea trebuie să plătească impozite. Bineînţeles că putem vorbi şi despre faptul că fiecare stat alege nişte lucruri pe care le protejează, le creşte şi ele devin strategice pentru dezvoltarea economică a statului respectiv, dar jurnalismul nu cred că este între aceste priorităţi. Cred că măsura este luată doar pentru a fi apoi folosită împotriva jurnaliştilor. Şi mai cred că Preşedintele ar face o greşeală dacă ar promulga-o“, a declarat pentru „Adevărul“ Dragoş Pătraru, realizatorul emisiunii „Starea Naţiei“, de la Prima TV. 
 
La rândul lui, Vlad Petreanu a subliniat că este interesat de serviciile pe care statul este dator să i le ofere, şi nu de pomeni. „Eu nu vreau scutire de impozit. Sunt foarte OK cu ideea de a plăti, împreună cu toţi ceilalţi cetăţeni, impozitele şi taxele pe care le datorez ţării, dar pretind cu tărie ca banii mei să fie folosiţi corect, eficient şi respectuos. Nu mă interesează pomenile pe care mi le dă statul. Mă interesează serviciile pe care este dator să mi le ofere“, a anunţat şi Vlad Petreanu, realizator Europa FM. Contactat de „Adevărul“, jurnalistul „Recorder” Alex Nedea a enumerat alte moduri în care statul ar putea ajuta cu adevărat breasla. „Sunt sigur că nu mai pot de dragul nostru. Dacă politicienii nu mai pot de grija jurnaliştilor, ar trebui să ne facă viaţa mai uşoară altfel. Nu aruncându-ne peste gard din banii altora, ci aruncându-se peste gard o legislaţie mult mai clară în privinţa liberului acces la informaţiile de interes public. Da, domnilor politicieni, vrem să ne daţi! Dar nu ne daţi din taxele plătite de alţii, ci îngrijiţi-vă ca în ţara asta să primim informaţiile la care am avea tot dreptul să avem acces. Avem cea mai neclară legislaţie în privinţa liberului acces la informaţiile de interes public. Nu mai bine lucraţi la asta? Zi de zi, comitete şi comiţii ale acestei ţări ne refuză un drept fundamental interpretând cum au chef o lege pe care voi, politicienilor, aţi lăsat-o extrem de interpretabilă. În rest, în ţara pensionarilor speciali îmi doresc, într-adevăr, nişte jurnalişti speciali. Dar speciali nu pentru că vreţi voi, dragi politicieni, să ne faceţi, din banii altora, viaţa mai uşoară. Ci speciali pentru că vor fi tot mai mulţi dintre noi suficient de ambiţioşi să vă facă vouă viaţa mai grea. Cu tot felul de informaţii pe care voi le vreţi ascunse pentru totdeauna“.
 
Şi Dragoş Pătraru a subliniat că presa are mare nevoie de ajutor, însă altfel: „Presa de peste tot din lume are nevoie şi primeşte ajutor, dar nu cred că asta este forma potrivită. Dacă, într-adevăr, politicienii vor să vină în sprijinul jurnaliştilor, atunci pot lua alte măsuri care să încurajeze independenţa presei. Să le impună instituţiilor statului să respecte legea, să răspundă la 544, să transparentizeze toate activităţile, să nu mai stea un jurnalist un an pentru a face un material doar pentru că toţi jegoşii şi toate pilele proaste din instituţiile României nu vor să dea date“. 
„Independenţa jurnalismului nu poate fi subminată prin presiune sau prin stimulente financiare sau de altă natură.”

Codul etic al Consiliului German pentru PR

În Europa presa nu este tratată „special“. Excepţie face Franţa

În marea majoritate a statelor democrate şi cu economie de piaţă, industria media se supune aceloraşi legi care se aplică şi altor activităţi economice, reguli fiind doar în ceea ce priveşte libertatea de expresie şi concurenţă loială. În Europa sunt şi câteva excepţii, Franţa şi câteva state nordice. 
Sistemul de ajutoare pentru presă din Franţa datează din 1796, odată cu introducerea tarifelor poştale privilegiate, care urmăreau promovarea pluralismului în peisajul media. Au fost adăugate treptat şi alte măsuri pentru a încuraja diseminarea şi apărarea pluralismului. Ministerul Culturii din Franţa care acordă ajutorul de stat face diferenţe între ajutorul direct (pentru difuzare sau pluralism) şi ajutorul indirect (fiscal şi social). Editorii de presă care solicită ajutor financiar trebuie să semneze şi să respecte un acord-cadru.

În Franţa, Fondul strategic pentru dezvoltarea presei a fost creat în 2012 şi modificat în 2016 şi permite acordarea de subvenţii sau avansuri rambursabile proiectelor de servicii de de presă online, editorilor din presa scrisă şi agenţiilor de ştiri. Presa franceză beneficiază de tarife poştale preferenţiale pentru livrare şi distribuire de către Poşta Franceză. Poşta franceză, guvernul şi editorii au semnat în 2008 un memorandum de înţelegere privind livrarea abonamentelor.
 
Din 1987 s-a hotărât o reducere de 20% aplicată contribuţiilor sociale plătite de jurnalişti. De asemenea, contribuţiile la asigurările sociale ale distribuitorilor de presă beneficiază de un sistem conceput pentru a încuraja transportul de ziare, sistem foarte dezvoltat în Statele Unite sau în ţările din nordul Europei. 
 
Din 1998 a fost creat un nou sistem, care permite fiecărui jurnalist francez să-şi deducă din veniturile sale reale, pentru a-şi stabili venitul impozabil, o sumă forfetară plafonată la 7.650 euro pentru cheltuieli specifice legate de activitatea unui jurnalist.

Din februarie 2014, presa online din Franţa a beneficiat de reducerea TVA. Un raport parlamentar evidenţiază un nivel ridicat de ajutor acordat presei din Franţa în comparaţie cu cea din Germania, Spania, Regatul Unit şi Elveţia unde nu se oferă astfel de ajutoare.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările