Motivarea liberării condiţionate: Năstase a avut un comportament foarte bun în detenţie, a scris lucrări şi a influenţat pozitiv deţinuţii

Motivarea liberării condiţionate: Năstase a avut un comportament foarte bun în detenţie, a scris lucrări şi a influenţat pozitiv deţinuţii

Adrian Năstase, la ultima prezenţă la Judecătorie FOTO Adevărul

Adrian Năstase a avut un comportament foarte bun în timpul detenţiei, a participat la activităţi educative şi a scris trei lucrări ştiinţifice, fiind recompensat de opt ori, arată magistraţii de la Judecătoria Sectorului 4 în motivarea deciziei de liberare condiţionată a fostului premier.

Ştiri pe aceeaşi temă

Judecătoria Sectorului 4 (JS4) a decis, în 23 iulie, că fostul premier Adrian Năstase, condamnat la patru ani şi şase luni de închisoare în dosarele "Zambaccian" şi "Trofeul calităţii", poate fi eliberat condiţionat, în urma executării unei treimi din pedeapsă.

Decizia din 23 iulie nu este definitivă. În aceeaşi zi, DNA a anunţat că va contesta hotărârea instanţei.

Magistraţii de la JS4 au analizat propunerea de liberare condiţionată înaintată de comisia responsabilă din Penitenciarul Jilava, potrivit căreia Năstase "a avut un comportament foarte bun pe perioada detenţiei, nefiind sancţionat disciplinar".

"Astfel, potrivit caracterizării ataşate la dosar, petentul condamnat a participat în mod constant la activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială desfăşurate la nivelul secţiei de deţinere, implicându-se cu precădere în acţiuni de instruire şi influenţare pozitivă a celorlalte persoane private de libertate. Totodată, urmare a participării la activităţile de educaţie a fost recompensat de opt ori, fără ca pe întreaga perioadă de detenţie să fi fost sancţionat disciplinar. A publicat trei lucrări ştiinţifice (în decembrie 2012, mai 2014 şi iunie 2014) pentru care s-au considerat 105 zile executate din durata pedepsei. Toate aceste aspecte ultim menţionate în referire la petentul condamnat formează instanţei opinia că pe parcursul detenţiei comportamentul petentului condamnat a fost unul foarte bun, aşa cum şi unitatea de penitenciar a apreciat în caracterizarea înaintată la dosar", se arată în motivarea deciziei instanţei.

Instanţa apreciază că "există premisele că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea condamnatului şi că acesta, prin participarea activă la programele desfăşurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare, şi-a format şi consolidat o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, scopul preventiv şi educativ al pedepsei fiind atins, iar funcţiile de exemplaritate şi eliminare temporară ale pedepsei fiind îndeplinite, astfel încât în viitor să se încadreze într-o viaţă normală, părăsind câmpul infracţional".

Judecătorul a aplicat legea penală mai favorabilă, conform art. 5 din noul Cod penal, analizând condiţiile impuse de lege pentru acordarea liberării condiţionate conform legislaţiei anterioare, iar nu conform noilor reglementări penale intrate în vigoare la 1 februarie 2014.

"Analizând condiţiile impuse de cele două legi penale succesive pentru acordarea beneficiului liberării condiţionate instanţa constată că legea penală mai favorabilă este cea a Codului penal din anul 1969, această lege cuprinzând dispoziţii mai permisive atât cu privire la cerinţele imperative pentru acordarea liberării condiţionate, cât şi cu privire la modul de supraveghere al petentului după ce acesta ar fi fost liberat condiţionat", notează instanţa, precizând că, potrivit art. 59 din vechiul Cod penal, "poate fi liberat condiţionat condamnatul care a executat fracţia de pedeapsa prevăzută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor în muncă şi dă dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele penale", iar, conform art. 60 alin. 2 vechiul Cod penal, "fracţia de pedeapsă executată trebuie să fie de 1/3, în cazul condamnaţilor trecuţi de vârsta de 60 de ani, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, dacă îndeplinesc celelalte condiţii prev. la art. 59 alin. 1 din vechiul C. pen".

Pentru a putea fi liberat condiţionat, Adrian Năstase a trebuit să execute o treime din pedeapsa de patru ani şi şase luni de închisoare, respectiv 547 de zile, acesta executând în total 556 de zile de închisoare (la data analizei la comisie - 3 iulie 2014) în care s-au inclus cele 179 de zile efectiv executate din 6 ianuarie, 272 de zile de arest preventiv, de fapt perioada executată în prima condamnare, şi 105 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate (elaborarea unor lucrări ştiinţifice).

În 24 iunie, Curtea de Apel Bucureşti a decis, după contopirea condamnărilor primite de fostul premier în dosarele "Trofeul calităţii" şi "Zambaccian", să adauge un spor de şase luni la pedeapsa de patru ani pe care o executa fostul premier din 6 ianuarie.

Din pedeapsa lui Adrian Năstase a fost scăzută perioada în care a stat în penitenciar, respectiv nouă luni (272 de zile), din 20 iunie 2012 până în 18 martie 2013, când a executat pedeapsa de doi ani primită în dosarul "Trofeul calităţii".

Instanţa supremă i-a condamnat în 6 ianuarie, în dosarul Zambaccian, pe Adrian Năstase la patru ani de închisoare cu executare, pe soţia acestuia, Dana Năstase, la trei ani cu suspendare, iar pe Irina Jianu, la patru ani cu executare. Adrian Năstase a fost încarcerat în aceeaşi zi.

În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, tot de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calităţii". El a fost încarcerat în 26 iunie 2012 şi pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: