EXCLUSIV Cum a acreditat Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate spitale în care colcăie bacteriile

Nenumărate spitale au fost acreditate deşi aveau probleme cu infecţiile intraspitaliceşti

Scandalul dezinfectanţilor diluaţi arată o altă hibă a sistemului de sănătate: acreditările spitalelor sunt făcute pe genunchi. În mai multe spitale acreditate anul trecut, şi chiar în cursul acestui an, au fost depistate infecţii nosocomiale. Asta deşi UE cere ca evaluarea să fie făcută în baza unor protocoale stricte de prevenire a infecţiilor intraspitaliceşti şi recoltarea de probe.

Apropierea termenului-limită de evaluare a spitalelor impus de Uniunea Europeană a făcut ca Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS) să acorde pe bandă rulantă acreditări unităţilor sanitare. Miza este una extrem de mare. După termenul-limită care este în luna iulie a acestui an, UE cere ca unităţile medicale neacreditate să nu mai fie finanţate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi, implicit, să fie desfiinţate. Aşa s-a ajuns la situaţia în care, spitale în care bacteriile erau la ele acasă - din sălile de chirurgie, până în cabinete şi saloane - să primească mult-râvnita acreditare, care să le pună la adăpost de legislaţia europeană.

Lista neagră

Ministerul Sănătăţii a publicat, recent, lista unităţilor medicale în care au fost descoperite infecţii nosocomiale, printre acestea numărându-se Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă ”Sf. Apostol Andrei” Galaţi, Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatră Neamţ şi Institutul Naţional de Endocrinologie „C.I. Parhon“. Toate aceste spitale au fost acreditate  în urmă cu mai puţin de două luni, adică 23 martie 2016, prin ordinul 130 al preşedintelui ANMCS, Vasile Cepoi.

Asta înseamnă că în perioada în care erau evaluate - evaluatorii verificând şi respectarea protocoalelor privind infecţiile nosocomiale - respectivele unităţi sanitare colcăiau de bacterii.

Alte opt spitale de pe „lista neagră“ au primit acreditare anul trecut, multe obţinând chiar „nivel acreditare cu încredere ridicată“. Vorbim despre Spitalul de Psihiatrie Săpunari, Spitalul Orăşenesc Horezu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa, Spitalul Municipal Calafat, Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Techirghiol, Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc şi Institutul Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuţă“ Cluj-Napoca.    

Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti (acreditat în 2013), Institutul Inimii „Nicole Stăncioiu“ Cluj (acreditat în 2014) şi Spitalul Clinic „Dr. Ioan Cantacuzino“ (acreditat în 2013) completează lista unităţilor medicale care nu au respectat standardele privind infecţiile intraspitaliceşti după ce s-au văzut cu acreditarea luată.

„Cumetriile“ de la ANMCS

Deşi nu au ce căuta în activitatea de acreditare, „cumetriile” de la nivelul ANMCS sunt inevitabile. De exemplu, Institutul Naţional de Endocrinologie C.I. Parhon, acreditat prin ordin al lui Vasile Cepoi pe 23 martie 2016, era manageriat la acel moment de Diana Loreta Păun.

Acum, Loreta Păun se află în postura de membru al Colegiului Director al ANMCS - în calitate de reprezentant al Administraţiei Prezidenţiale. Potrivit unor surse din ANMCS, chiar înainte de acreditare, institutului i s-a oferit consultanţă de către firma partenerei lui Cristian Toma, directorul general al ANMCS - Adina Geană, directoare a şcolii care formează evaluatorii spitalelor.

Norme stricte privind infecţiile din spitale

Procedura de acreditare a spitalelor presupune, printre altele, implementarea unor protocoale stricte privind prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti. În cadrul evaluării, spitalele sunt obligate să dea inclusiv probe pentru verificarea calităţii sterilizării, păstrate conform prevederilor şi normativelor, precum şi probe microbiologice din soluţiile de sterilizat, prelevate şi analizate.

Se verifică, de asemenea, indicatori cantitavi, precum numărul infecţiilor nosocomiale raportate per număr de pacienţi internaţi în ultimul an calendaristic, numărul accidentelor de natură infecţioasă în ultimul an calendaristic, valoarea ratei infecţiilor nosocomiale în ultima lună calendaristică încheiată, număr de probe microbiologice recoltate din lenjerie; prelevarea probelor microbiologice din rufele spălate respectă reglementările în vigoare; frecvenţa controlului calităţii aerului în zonele cu risc crescut (bloc operator, ATI, neonatologie etc.); număr de comunicări, note interne, circulare pe tema infecţiilor nosocomiale către departamentele spitalului etc.

Vasile Barbu: Comisia urmăreşte hârtiile

Teoria rămâne fără nici valoare dacă nu se aplică şi în practică. Acreditarea unor spitale care aveau probleme cu infecţiile intraspitaliceşti în momentul în care s-a făcut evaluarea arată că procedurile au rămas doar pe hârtie.

Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), confirmă superficialitatea cu care sunt evaluate unităţile medicale. „Din păcate, se analizează mai mult scriptic, pe hârtie. Adică, să existe protocoale interne implementate etc. Din păcate, unele spitale au fost acreditate fără să se respecte un minim de cerinţe în ceea ce priveşte infecţiile nosocomiale. S-a făcut totul formal. Nu urmăreşte nimeni dacă se aplică tot ce e scris pe hârtie. Dacă acum sunt descoperite infecţii la spitalele acreditate, înseamnă că cineva nu şi-a făcut treaba. Trebuiau făcute controale de cei de la Direcţiile de Sănătate Publică“, a arătat, pentru „Adevărul“, Vasile Barbu. 

Acesta se arată însă îngăduitor, susţinând că procedurile de acreditare trebuie să ţină cont de „realităţile româneşti“. În caz contrar, riscăm să nu avem spitale acreditate. „Trebuie ţinut cont şi de realitatea din spitalele româneşti. Pe viitor, vor fi alte cerinţe, dar acum trebuie avute în vedere condiţiile actuale. Dacă s-ar impune standarde foarte dure, ca în Vest, riscăm să închidem spitalele şi să intrăm în altă zonă de risc. Standardul trebuie făcut în funcţie de dezvoltarea infrastructurii medicale. Asta presupune cheltuieli foarte mari. Nu putem închide toate spitalele ca să le modernizăm“, a mai precizat Vasile Barbu.

Cine păstoreşte evaluarea spitalelor

ANMCS este instituţia statului care acreditează unităţile medicale. Pentru că este o activitate profitabilă, de aici nu puteau lipsi nişte „băieţii deştepţi“. Cristian Toma, mâna dreaptă a preşedintelui ANMCS Vasile Cepoi, în calitate de director general, numeşte evaluatorii care urmează să verifice dacă spitalele respectă standardele de acreditare.

Partenera sa consensuală (concubina), Adina Geană, este directoarea Centrului de Management şi Promovarea Sănătăţii, din cadrul Şcolii Naţionale de Sănătate Publică, Management şi Sanitar (SNSPMS). Începând cu luna martie 2015, această şcoală a primit cadou de la premierul Victor Ponta, printr-o Hotărâre de Guvern, monopolul asupra formării evaluatorilor ANMCS, evaluatori care până în acel moment erau formaţi de către CoNAS.

Activitatea de evaluare a spitalelor este foarte profitabilă, aşa că Adina Geană nu putea să rămână pe afară. În acelaşi timp, Geană este şi evaluator, dar acordă şi consultanţă spitalelor, în vederea acreditării, prin firma sa GT Management Training & Consulting SRL.

Procedura de acreditare

Acreditarea unei unităţi sanitare presupune o standardizare a calităţii serviciilor medicale. Pentru obţinerea acreditării sunt analizaţi indicatori ce ţin de curăţenie, aparatură, circuite, documente, chestionare aplicate pacienţilor şi aparţinătorilor.
Practic, acreditarea unui spital înseamnă, pe lângă condiţii civilizate de cazare, şi reguli clare pentru fiecare manevră medicală. De la paşii pe care trebuie să îi urmeze o asistentă când pune o perfuzie până la modul în care sunt operaţi pacienţii şi felul în care sunt trataţi postoperator.

În funcţie de calitatea serviciilor oferite, fiecare unitate medicală este încadrată într-un anumit nivel de acreditare. „Nivel acreditare maximă“ se acordă unui spital care obţine un procent de peste 85% al respectării indicatorilor urmăriţi, „nivel acreditare cu încredere ridicată“ - se referă la îndeplinirea unui procent cuprins între 75 şi 84,9%, categoria „nivel acreditare cu încredere medie“ - se acordă spitalelor care îndeplinesc un procent de 45-74,9% din numărul de indicatori. Unităţile care îndeplinesc mai puţin de 45% din indicatori primesc calificativul „nivel neacreditat“.

Spitalele, evaluate din 2010

Acreditarea spitalelor a început în 2010, la jumătatea anului fiind stabilite, prin lege, standardele generale de acreditare. Un termen-limită care a fost stabilit pentru acreditarea tuturor spitalelor a fost finalul anului 2014, cu consecinţe majore începând din 2015 pentru unităţile medicale neacreditate.

Mai exact, în lipsa acreditării ele nu puteau intra în contract cu casele de asigurări de sănătate. Termenul a fost ulterior devansat pentru finalul anului 2015, iar anul trecut s-a stabilit o prelungire a procesului de acreditare, respectiv iulie 2016, data-limită la care spitalele sunt nevoite să obţină acreditarea.