Elena Udrea a cerut atacarea la CCR a ordonanţei privind prescripţia penală, invocând referendumul pentru Justiţie din 2019

Elena Udrea a cerut atacarea la CCR a ordonanţei privind prescripţia penală, invocând referendumul pentru Justiţie din 2019

Elena Udrea si Alexandru Alexandrov la Curtea de Apel Bucuresti FOTO Inquam Photos / Octav Ganea / Arhivă

Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea Elenei Udrea formulată în dosarul Hidroelectrica privind sesizarea CCR pentru presupusa neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă 71 din 30 mai 2022 prin care Guvernul a pus în acord articolul 155 alineatul 1 din Codul penal cu decizia CCR 358/2022 asupra prescripţiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Avocata Elenei Udrea, Silvia Uscov, susţine, potrivit G4Media că ordonanţa prin care Codul penal a fost pus în acord cu decizia CCR 358/2022 privind prescripţia ar fi neconstituţională din 3 motive: nu s-ar fi respectat voinţa poporului român de a nu se mai emite ordonanţe de urgenţă privind Justiţia, exprimată la Referendumul din 26 mai 2019, nu s-ar justifica urgenţa şi s-ar fi încălcat principiul cooperării loiale între guvern şi parlament.

Guvernul României a adoptat o ordonanţă de urgenţă pentru completarea articolului din Codul Penal care prevedea întreruperea prescripţiei. Măsura a fost luată după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţional articolul în cauză.

Curţile de Apel din Bucureşti şi Craiova cer Înaltei Curţi să decidă cum se aplică unitar deciziile CCR privind prescripţia 

 
Curţile de Apel din Bucureşti şi Craiova au solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să clarifice cum se aplică deciziile CCR privind prescripţia nr. 297/2018 şi 358/2022, mai arată sursa citată. 
 
Potrivit sursei citate, problema de drept ridicată este aceea că  „dacă în ce priveşte perioada dintre 25 iunie 2018 – data intrării în vigoare a primei decizii CCR privind prescripţia – şi 30 mai 2022 – data la care legislaţia a fost pusă în acord, prin OUG 71/2022, cu cele două decizii CCR privind prescripţia -, lucrurile sunt clare pentru instanţe, după motivarea deciziei CCR 358/2022, în sensul că, în această perioadă, prescripţia nu poate fi întreruptă prin comunicarea unor acte de procedură, cum ar fi citarea la parchet, sau – în limbajul specialiştilor în drept – nu mai există prescripţie specială, ci doar generală”.
 
De asemenea, „în ce priveşte perioadele de la 1 februarie 2014 – data intrării în vigoare a noilor coduri penale şi de procedură penală – şi data de 25 iunie 2018 – data intrării în vigoare a primei decizii CCR privind prescripţia – şi de la data de 30 mai 2022 – când legislaţia a fost pusă în acord, prin OUG 71/2022, cu cele două decizii CCR privind prescripţia – în viitor, lucrurile nu mai sunt clare, iar instanţele interpretează haotic deciziile CCR”. 
 

Prin urmare, Curţile de Apel din Bucureşti şi Craiova întreabă ÎCCJ dacă deciziile CCR retroactivează şi ultra-activează pe principiul legii penale mai favorabile înainte de prima decizia a CCR şi după a doua decizie a CCR privind prescripţia, mai arată sursa citată, adică dacă imposibilitatea întreruperii cursului prescripţiei se aplică şi în perioadele 1 februarie 2014 – 25 iunie 2018 şi 30 mai 2022-viitor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările