DNA: Pedeapsa aplicată lui Dragnea, simbolică. „A acţionat ca şi cum alegătorii sunt obiecte”. De ce vor procurorii închisoare pentru acesta

Liviu Dragnea a fost condmnat, în fond, la un an de închisoare cu suspendare

Pedeapsa primită de Liviu Dragnea, un an cu suspendare, în dosarul „Referendumul”, este una simbolică, susţin anchetatorii DNA. Completul de cinci judecători condus de Livia Stanciu de la Curtea Supremă va da verdictul final în proces, iar acesta ar putea veni până la sfârşitul anului. Pe 28 septembrie are loc primul termen al apelului în acest dosar.

Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea (53 de ani), a încălcat libertatea de alegere a cetăţenilor la vot şi a tratat într-un mod umilitor electoratul. Acestea sunt concluziile procurorilor, depuse la Curtea Supremă, în dosarul „Referendumul”. 

Practic, cu aceste argumente DNA cere Completului de cinci judecători, condus de preşedintele instanţei, Liva Stanciu, o condamnare mai mare în cazul politicianului. Recursul în acest caz începe luni, 28 septembrie, iar decizia luată de acest Complet va fi definitivă. Dragnea a primit în prima fază a procesului un an de închisoare cu suspendare - pentru accesarea fără drept a datelor personale ale votanţilor. Pe lângă o pedeapsă mai mare pentru preşedintele interimar al PSD, DNA mai cere condamnări şi pentru alţi 45 de acuzaţi din dosar, care au fost achitaţi în faza de fond. 

Concret, procurorii susţin că instanţa de fond – formată din judecătoarele Corina Jîjîie, Lavinia Lefterache şi Lucia Rog - ar fi trebuit să dea o pedeapsă mai mare şi cu executare acuzaţilor, şi în mod special lui Liviu Dragnea. „Cuantumul simbolic de 1 an închisoare şi modalitatea de executare cu suspendare, fiind incompatibile cu gravitatea infracţiunii de folosire a influenţei funcţiei de conducere din partid pentru obţinerea cvorumului la referendum”, susţin anchetatorii. 

Mai exact, potrivit acestora, Dragnea, în calitate de secretar general al PSD, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, pentru demiterea lui Traian Băsescu, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, în avantajul USL.

Avantaje şi presiuni

Pe de o parte, DNA arată că la ordinele lui Dragnea, alegătorii au primit, în schimbul participării la vot mai multe avantaje: acces la ştranduri, cluburi, spectacole, petreceri, evenimente cu clovni, baloane, zâne etc. Pe de altă parte, aspect punctat de DNA, Dragnea ar fi făcut presiuni asupra alegătorilor, cu ajutorul unor membri PSD, pentru a participa la alegeri. Totul a fost posibil deoarece activiştii de partid ar fi avut acces la datele personale ale alegătorilor care nu au votat. 

„În numeroase localităţi, mai ales în mediul rural, activiştii de partid sunt persoane care activează în administraţia locală şi care se află într-o poziţie de autoritate în raport cu cetăţenii localităţii. Din perspectiva unui asemenea alegător, solicitarea adresată nemijlocit de către un activist de partid, care cunoaşte cu exactitate faptul că nu şi-a exercitat votul, este dificil de refuzat, indiferent de opţiunea politică a acestuia”, arată procurorii anticorupţie. 

A crescut prezenţa la vot

Alte probe cheie, care ar fi fost ignorate de prima instanţă, sunt interceptările din ziua referendumului, atunci când Dragnea discuta cu deputatul de Teleorman,  Liviu Balentin Boboc. „Băi, am înţeles, dar organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe”, spunea Dragnea. Imediat după discuţie, liderii PSD Teleorman s-au mobilizat, aşa că în aproximativ două ore prezenţa a crescut de la 38% la 52,32% la închiderea urnelor. „Demersurile lui Dragnea Nicolae Liviu demonstrează că vocaţia şi pasiunea sa , ca persoană cu poziţie de autoritate şi influenţă  a fost de a impune alegătorilor  să voteze…-  <<mai adu-i p-ăia de pe la ţară!>>”, conchid procurorii DNA.

Ce spune politicianul

„Merg cu acelaşi sentiment cu care am mers şi în prima instanţă. Un sentiment al nevinovăţiei. Ştiu că nu am cerut nimic ilegal la referendum. Nu am niciun fel de ezitare în a mă gândi că am greşit cu ceva”, a declarat politicianul luni seara la un post de televiziune.

Ancheta în acest caz a început în vara anului 2012, iar în septemebrie procurorii l-au pus oficial sub acuzare pe Liviu Dragnea. După jumătate de an, unul dintre anchetatori, procurorul Gheorghe Bocşan, s-a retras din motive personale, iar rechizitoriul a fost făcut de Lucian Papici. Dragnea a fost trimis în judecată în octombrie 2013. O lună mai târziu, Bocşan a părăsit DNA. 

„Să zicem că şi-a pierdut benzina pe parcurs. Eu cred că mai degrabă i-a găurit cineva rezervorul. Şi atunci m-a chemat Morar (Daniel Morar, procuror-şef DNA la acea vreme – n.r.) pe mine sa preiau dosarul,în faza lui cea mai grea, respectiv formularea acuzării în sarcina lui Dragnea ", povestea Papici, într-un interviu din octombrie 2013. El a plecat din DNA, luna trecută, şi este procuror la Parchetul Timiş.