Dacian Cioloş, de la spanac la agricultura europeană

Dacian Cioloş, de la spanac la agricultura europeană

Dacian Cioloş, în Comisia Europeană

Comisarul european provine dintr-o familie de ţărani din Pericei, comună care deţine recordul pentru cea mai lungă cunună de ceapă. Din fotoliul de membru al Comisiei Europene, Dacian Cioloş (40 de ani) are de cheltuit peste 50 de miliarde de euro. Cu câţiva ani în urmă, el cultiva spanac în grădina bunicului din comuna Pericei.

Ştiri pe aceeaşi temă

În comuna ce numără puţin peste 4.000 de suflete, dintre care mai mult de jumătate sunt maghiari, tot la a doua poartă vezi împletituri de ceapă, mare cât un pumn. Aici, fiecare ţăran cultivă ceapă. Asta au învăţat de mici, asta fac şi acum. Iar ceapa de Pericei este cea mai vestită din ţară, pentru că, aşa cum spun localnicii, pământul de aici are ceva în el de face ceapa dulce. Oamenii o cultivă, şi tot ei o duc la piaţă, de unde o cumpără orăşenii, după aceeaşi tradiţie pe care o respecta şi bunicul lui Dacian Cioloş, acum peste 70 de ani.

Citiţi şi:

Citeşte aici cum sunt salvaţi ciobanii din Timiş de spaniolii care vor să cumpere lapte de oaie românesc

Cioloş, aplaudat şi avizat în unanimitate
Cioloş, printre puţinii comisari cu atâta susţinere în comisie

Astfel aici, în satul în care s-a împletit cea mai lungă cunună de ceapă din lume, unde oamenii trăiesc de pe urma acestor culturi de vreo 800 de ani, unde s-a ridicat singurul monument dedicat cepei din lume, a învăţat agricultură Dacian Cioloş. Numit de curând comisar european, pentru badea Dumitru Brânduş, reprezentantul României a rămas însă nepotul care nu vine niciodată cu mâna goală la el.

Din prispa casei, bătrânul va atinge în câteva săptămâni 89 de primăveri, dar asta nu-l împiedică să-şi aştepte nepotul cu privirea lucidă, la fel ca amintirile ce-i fug prin faţa ochilor. A avut o viaţă grea, războiul l-a prins în Rusia, a făcut şi şapte clase, dar mai presus de toate, badea Brânduş a ştiut să lucreze pământul. Şi de la el a deprins fostul ministru dragostea pentru agricultură.

A început cu spanac

Pe şesurile Periceiului, până acum opt-nouă ani, Dacian Cioloş cultiva spanac. La început era un fel de proiect pentru şcoală, dar bunicul se pierde în detalii pe care le consideră neimportante: „Avea două solaruri, a câte 30 de metri. Toamna semăna spanac, iar primăvara îl culegea devreme, îl săpa şi îl lucra".

Serele erau lucrate de Dacian şi de fratele lui mai mic, Sorin, care după spusele bunicului a studiat tot agricultura. „S-au ocupat de solaruri până când o murit tatăl lor, care-i ajuta. Atunci, au renunţat la ele", îşi aminteşte bătrânul.

Terenul din spatele casei este acum acoperit de zăpadă. A mai rămas fântâna, de unde Dacian împreună cu fratele său luau apă pentru plante. Puţul a fost făcut tot de Dacian, spune bunicul. Apa era pompată cu ajutorul unui hidrofor, pe care bătrânul îl păstrează şi acum în pivniţa casei. „Agricultura asta l-o mâncat pe el. Asta i-a fost sufletul", mărturiseşte bunicul.

Cu europarlamentarii, la nunta nepotului

„De la Belgia", cum spune bunicul, Dacian Cioloş îl vizitează cât de des poate: „Nu se rabdă să nu vină pe-aicea. Ultima dată o fost amu' câteva zile". Badea Brânduş cuprinde cu ochii camera cu miros dulce, de la lemnele puse pe foc: „Tot ce vedeţi aicea, el o luat. Mi-o adus televizor, radio, telefon. Niciodată nu vine cu mâna goală", spune el cu drag. Bătrânul are însă un singur dor: s-o mai vadă pe Valerie, soţia nepotului. Poza înrămată pe perete îi ţine însă aproape, chiar dacă cei doi sunt plecaţi în Europa, cu treburi importante. Badea Brânduş îşi aminteşte cu drag de nunta lui Dacian: „O fost aici, în Zalău, şi din Franţa o venit 103 persoane".

Atunci a făcut bătrânul şi cel mai bun târg din viaţa lui - şi-a vândul, în glumă, 40 de ani, pe 150 de franci. „Am vândut atunci 40 de ani la francezi. Mi-o dat de trei ori a câte 50 de franci. De-aia îs aşa de tânăr", glumeşte Dumitru Brânduş. Valerie Cioloş este expertă în cadrul Institutului de Cooperare cu Europa Centrală din Franţa.

A rămas doar cu găinile

Familia din care se trage Dacian Cioloş s-a ocupat de agricultură din moşi-strămoşi. În vacanţele de vară, Dacian, alături de fratele şi sora lui, îşi ajuta bunicii la îngrijirea animalelor şi la prăşitul ceapei.

Fotografia cu Dacian şi Valerie pe care o priveşte mereu badea Dumitru

„Noi suntem agricultori de când ne ştim. Cât am fost tânăr, am crescut vaci, mai îngrăşam şi câte-un tăuraş. Cultivam ceapă, ardei şi varză şi le duceam la piaţă, la Bratca", povesteşte bunicul din Pericei. Nici soţia lui Dacian, Valerie, nu s-a ferit de lucru. „Am învăţat-o şi pe franţuzoaică să pună ceapă. La noi o mărs lucru întotdeauna". Acum, bătrânul şi-a dat în arendă cele opt hectare de pământ pe care le deţine, dar i-au mai rămas de crescut câteva găini în gospodăria din Pericei.

Carte de vizită

Fost ministru al Agriculturii în cabinetul Tăriceanu, iar din iulie 2009, preşedinte al Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România, Dacian Cioloş are în CV peste 15 ani de experienţă în domeniu. A urmat studii aprofundate de agronomie la şcoli de prestigiu din Franţa şi a participat la stagii practice în ferme de agricultură ecologică. A fost coordonator al programelor de cooperare franco-române în dezvoltare agricolă şi rurală între 1999 şi 2001.

Cioloş a obţinut diploma de inginer horticultor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. El a primit aviz favorabil de la Comisia Parlamentului European la 15 ianuarie, prestaţia sa fiind foarte apreciată.

Record pentru ceapă

Comuna Pericei a intrat, în 2008 în Cartea Recordurilor pentru cea mai lungă împletitură de ceapă din lume, de 4.518 metri.

Aceasta a cântărit aproximativ cinci tone, a numărat 45.000 de cepe, iar la realizarea ei au participat câteva sute de persoane. Cununa a fost împletită cu prilejul primei ediţii a Festivalului Cepei, ocazie cu care în localitate a fost ridicat şi un monument al cepei, unicat în lume, care are o înălţime de 6,3 metri şi care reprezintă un bulb de ceapă. Acesta a fost realizat în trei luni, în atelierul sculptorului Cornel Dulgheru, decan al Facultăţii de Arte Vizuale din Oradea. Acoperit cu o tablă de cupru bătută, simbolul comunei se află în curtea şcolii. Investiţia pentru realizarea lui a fost de peste 20.000 de lei.

Badea Dumitru, bunicul comisarului european, în casa lui din Pericei


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: