Curtea Supremă a explicat „manopera” infracţională a lui Mihail Vlasov: şpagă pentru un proiect de lege în Parlament

Curtea Supremă a explicat „manopera” infracţională a lui Mihail Vlasov: şpagă pentru un proiect de lege în Parlament

MIhail Vlasov a mai fost condamnat la 5 ani de închisoare într-un alt dosar pentru trafic de influenţă

Acţiuni „eminamente” infracţionale au premers şi însoţit depunerea proiectului legislativ în Parlament în cazul legii prin care Camera de Comerţ şi Industrie a României urma să preia Registrul Comerţului. Concluzia aparţine judecătorilor care l-au condamnat la doi ani de închisoare pe fostul şef al Camerei, Mihai Vlasov.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Mandatul parlamentar presupune exercitarea cu bună credinţă a atribuţiilor specifice în sensul susţinerii unui interes comun şi general, iar nu al unuia privat şi obscur”

Aceasta este concluzia a trei judecători de la Curtea Supremă care l-au condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare pentru dare de mită pe Mihail Vlasov (74 de ani), fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR). Vlasov a fost găsit vinovat că i-a dat şpagă fostului deputat Mircea Groşaru (decedat în 2014) pentru promovarea în Parlament a unui proiect de act normativ prin care CCIR să poată prelua Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Miza era preluarea patrimoniului şi încasarea veniturilor Registrului Comerţului. „A fost modalitatea pe care eu am găsit-o, pentru ca Camerele să stăp... Camera să stăpânească banii de la, de la Oficiu”, explica Vlasov unui amic, într-o interceptare telefonică, demersul său legislativ. În schimbul serviciului din Parlament, Vlasov i-a promis lui Groşaru că îl va numi arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR. 

Probele: interceptări şi declaraţii

Curtea Supremă a explicat pe aproape 150 de pagini probele în baza cărora a fost condamnat Vlasov: interceptări ale unor discuţii telefonice şi declaraţii de martori. „Ceea ce se impută nu este demersul legislativ, promovarea unui proiect de lege, indiferent de sursa, conţinutul ori rigoarea sa, ci cauza profund ilicită şi imorală, manoperele ori acţiunile eminamente infracţionale ce au premers şi însoţit depunerea proiectului legislativ”, arată magistraţii.

Vlasov a fost depistat din greşeală de procurorii DNA. Practic, acesta era monitorizat de DNA într-un dosar privind o şpagă de 1 milion de euro pe care urma să o încaseze, caz în care a fost condamnat la 5 ani de închisoare. În timpul filajului, procurorii l-au interceptat pe preşedintele CCIR când punea la cale iniţiativa legislativă.

Anchetatorii susţin că Vlasov a depus o muncă asiduă pentru influenţarea unor parlamentari din toată sfera politică în vederea semnării şi susţinerii respectivei iniţiative legislative. În special, influenţa s-a exercitat asupra parlamentarilor care au avut calitatea de arbitri în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional (Florin Iordache, Alina Gorghiu şi Aurel Vainer).

Proiect promovat fără a fi citit

De altfel, Curtea Supremă a constatat faptul că proiectul a fost susţinut fără a fi studiat temeinic sau chiar fără a fi citit. În acet cntext, magistraţii au amintit declaraţiile date de mai mulţi parlamentari care au fost audiaţi ca martori. Deputatul Florin Iordache (foto) a învederat că nu a examinat detaliile proiectului acesta fiind rolul dezbaterii parlamentare:

Curtea Supremă: Aţi susţinut această propunere?


Florin Iordache: Pentru mine era important să intre în dezbatere legislativă, să vedem punctele de vedere ale ministerului, Consiliului legislativ, ONG-uri, ca la orice proiect de lege, deci nimic deosebit, dar neavând avize favorabile nici de la Guvern, nici de la Consiliu şi nici de la alte organisme, nu a mai fost susţinut. Era important să existe o dezbater.

Alina Gorghiu a arătat clar că nu a citit proiectul la momentul semnării, susţinând că: „dl deputat Florin Iordache este cel care m-a contactat pentru a semna această iniţiativă legislativă … ideea o cunoşteam în mare, fiind anterior susţinut de PNL.  Nu era o idee nouă, a mai fost susţinut în legislaturile anterioare. De altfel, din câte îmi amintesc ORC a fost în subordinea Camerei de Comerţ în guvernarea Năstase. Din câte cunosc există state în Uniunea Europeană care au acest model de funcţionare. … ştiam de decizia CCR de respingere a proiectului iniţial. Dar, înţelesesem că acest proiect era în acord cu decizia CCR”.

Curtea Supremă: Aţi citit acel proiect?

Alina Gorghiu: Nu la momentul semnării.

Aurel Vainer a declarat că: „În momentul în care am analizat mai atent proiectul de lege am constatat că deşi propunerea legislativă se intitula ca fiind referitoare la registratorii comerciali, în realitate era o adevărată lege de reorganizare a registrului comerţului prin trecerea de la MJ în subordinea directă a Preşedintelui CCIR. De aceea eu m-am adresat conducerii Camerei Deputaţilor pentru a-mi retrage semnătura, însă mi s-a explicat că acest demers este tardiv. După cum se cunoaşte legea a fost respinsă”.

„Pune-mă, mă, şi pe mine, mă, arbitru”

Curtea Supremă a prezentat în motivare şi discuţia dintre Mihail Vlasov şi Mircea Groşaru (foto), din 26 martie 2013, în care cel de-al doilea îi cere să fie numit arbitru.

Grosaru: Ne întâlnim şi noi odată, să stăm de vorbă?
Vlasov: Da. Da’păi ne întâlnim, sigur.
Grosaru: Auzi, pune-mă, mă, şi pe mine, mă, arbitru, mă, la tine acolo, mă!
Vlasov: Păi da’...ă... Păi, mă, păi, fii atent, nu ne întâlnim o dată.. ?
Grosaru: Da...
Vlasov: Ă, ă, vino mâine la mine, pentru că pe şase am colegiu.
Grosaru: Păi, hai, că uite, vin mâine la tine. Da?
Vlasov: Da. Vino mâine. Hai!
Grosaru: La ce oră?
Vlasov: Pe la ora unşpe.
Grosaru: La unşpe sunt la tine, da?
Vlasov: Bine, hai pa!
Grosaru: Hai, te pup Mişule, numai bine!
Vlasov: Pa, pa!

„Sintetizând situaţia de fapt din prezenta cauză, între parlamentar şi preşedintele Colegiului de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României a intervenit un troc, calitatea de arbitru pentru susţinerea proiectului legislativ, conduită eminamente infracţională, profund imorală şi aptă a zdruncina încrederea în instituţiile vizate. Faţă de acuzaţia formulată nu are nicio relevanţă conţinutul proiectului de lege ori vocaţia de a deveni arbitru”, au conchis judecătorii Curţii Supreme.

DNA: Proiectul lui Vlasov, neconstituţional

Curtea Supremă a explicat că procurorii DNA au invocat şi au insistat pe faptul că proiectul iniţiat de Vlasov nu era constituţional şi avea o formă legislativă improprie în vederea adoptării sale.
„Se reţine că aspectele de neconstituţionalitate sau tehnica legislativă a proiectului nu au nicio înrârurire asupra acuzaţiilor penale formulate. De altfel, nimic nu împiedica, ca ulterior dezbaterilor parlamentare, acest proiect să dobândească o formă aptă de a fi votată şi apoi promulgată, atât din punct de vedere legislativ, cât şi din punct de vedere constituţional”, mai arată Curtea Supremă.

Înalta Curte a amintit că Vlasov ar fi putut beneficia sau chiar a solicitat un punctul de vedere colaboratorilor săi, cu studii juridice, avocaţi, doctori în ştiinţe juridice sau experţi în tehnică legislativă. „Amintim numai martorii Iordache Florin, Alina Gorghiu, Ştefănescu Mariana Brânduşa doctori în ştiinţe juridice; Popescu Gheorghe Sorin, specialist în tehnică legislativă, cei din urmă fiind cert convocaţi de inculpat pentru evaluarea proiectului de lege, iar primii fiind printre susţinătorii acestui proiect”, arată judecătorii.

De ce „doi ani cu executare”

Magistraţii au explicat de ce i-au dat pedeapsa de doi ani cu executare lui Vlasov. „Înalta Curte se raportează la modalitatea desfăşurării activităţii infracţionale, la multitudinea de activităţi întreprinse, la numărul persoanelor atrase în susţinerea demersului său nelegitim şi la funcţiile deţinute de acestea, unele având calitatea de înalţi demnitari, precum şi la urmarea produsă constând în afectarea imaginii instituţiei pe care inculpatul o reprezenta la momentul săvârşirii infracţiunii şi încrederii în desfăşurarea activităţii de arbitraj în mod onest, cu respectarea legii, dar şi deteriorarea imaginii şi încrederii în reprezentanţii puterii legiuitoare”, arată judecătorii.

Se poate observa, susţin magistraţii, că Vlasov în activitatea sa infracţională şi-a exercitat abuziv atribuţiile, deturnând actul managerial de la scopul său.

„Funcţia deţinută de inculpat, nivelul pregătirii, consilierea de care a beneficiat în cadrul funcţiilor exercitate demonstrează posibilitatea înţelegerii aprofundate a urmărilor produse de faptele imputate, aspect ce însă nu a fost în măsură să oprească demersul infracţional”, a motivat instanţa.
Acestea ar demonstra gravitatea deosebită a faptei cercetate, iar acest criteriu agravant, alături de cele evidenţiate anterior, au orientat pedeapsa către mediu în intervalul 6 luni -5 ani închisoare, şi asfel a ajuns la un cuantuim de 2 ani închisoare.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările