Cum a ajuns statul român complicele ucigaşului din Caracal

Cum a ajuns statul român complicele ucigaşului din Caracal

FOTO: Inquam Photos/ Bogdan Dănescu

Incompetenţa criminală a instituţiilor statului a avut ca rezultat tragic şi imediat moartea uneia dintre cele două tinere despre care se ştie până în prezent că au  ajuns pe mâna cruntului criminal în serie din Caracal.

Ştiri pe aceeaşi temă

Astfel, cu o precizie diabolică, aceste rateuri date în linie de unele instituţii ale statului precum Parchet, Poliţie sau STS au avut loc concomitent, iar rezultatul direct a fost moartea ultimei victime, Alexandrei Măceşanu. Gheorghe Dincă a recunosct, duminică, după mai multe ore de anchetă, că le-a ucis pe Alexandra Măceşanu şi Mihaela Luiza Melencu. În cifre reci, cronologia acestor evenimente dramatice arată cam aşa. 
 
- Miercuri, 24 iulie 2019 - Alexandra a dispărut.
- Joi dimineaţa, 25 iulie 2019- părinţii victimei anunţă poliţia cu privire la dispariţie.
- Joi, ora 11.00- victima apelează Serviciul de Urgenţă 112 de trei ori. În total, Alexandra Măceşanu a vorbit cu operatorii 112 şi cu dispecerii poliţiei 4 minute şi 43 de secunde. "Mă aflu într-o casă veche, aproape părăsită, iarbă în curte. Are doi câini lupi, e într-un service", ar fi spus fata în apelul de la 112, potrivit unor surse din cadrul Poliţiei. Ultima convorbire s-a închis după ce tânăra le-a transmis poliţiştilor “Vine, vine!” referindu-se probabil la criminalul care se apropia de ea. 
 
- Joi, ora 15.30- Dosarul penal pentru lipsire de libertate este înregistrat de poliţie la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal.
- Joi, în jurul orei 16.00 – procurorul emite ordonanţa provizorie de interceptare si localizare pentru două numere de telefon ce au rezultat din informaţii.
- Joi, ora 19.15 - este primită informaţia că victima ar putea fi în 3 locaţii dintr-o comună.
- Joi, ora 19.50 - sunt emise mandate de percheziţie pentru cele 3 locaţii.
- Joi, ora 19.58- se intră cu mandatele de percheziţie în cele 3 locaţii.
- Joi, ora 19.58- 21,00- se efectuează cele 3 percheziţii fără a fi identificată victima sau alte probe.
- Joi, ora 21.00 - vineri ora 02,00- se vizionează imagini ale unor camere de supraveghere private aflate pe un presupus traseu al unui presupus făptuitor, deoarece exista o informaţie despre un autoturism implicat într-o altă speţa asemănătoare.
 
- Vineri, ora 02.00 - se identifică proprietarul autoturismului.
-Vineri , ora 02.00 - sunt trimise echipaje de poliţie în zona de domiciliu a proprietarului, unde se constata ca nu exista nicio activitate.
-Vineri, ora 02.20 - sunt solicitate mandate de percheziţie pentru locaţia suspectă si alte 2 posibile locuri.
- Vineri, ora 03.05 - sunt luate mandatele de percheziţie de la instanţă. Poliţiştii nu le pun în aplicare, aşteptând să se facă ora 06,00, de la care se pot face, legal, aceste descunderi. 
- Vineri, ora 06.00 - se intră în locurile pentru care au fost luate mandatele de percheziţie, inclusiv în locuinţa suspectului.
 
Una peste alta, fiecare dintre instituţiile implicate pare să-şi aibă partea sa de vină. Ghinionul a fost că toate carenţele s-au întâmplat simultan, astfel încât la final s-a ajuns la deznodământul cunoscut. 
 
STS e pasiv de peste 10 ani
 
La 12 ani după deschiderea procedurii de infringement împotriva României, pentru că nu era în stare să localizeze cu exactitate apelurile la 112, şi alţi 5 ani de la scandalul prăbuşirii avionului pilotat de Adrian Iovan, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) îi este încă imposibil să localizeze cu precizie un apel la 112. Şi acest lucru este o urmare directă al lentorii cu care STS împlementează soluţia 
Advanced Mobile Location (AML), care permite localizarea cu exactitate a apelantului la Serviciul 112. 
 
Mai grav, conform unor surse, ar exista chiar şi fonduri europene de aproximativ 40 de milioane de euro pentru implemetarea softului care ar fi salvat-o printre altele şi pe Alexandra Măceşanu. 
 
Un expert în domeniu a explicat cum funcţionează acest sistem al cărui proiect este tergiversat de STS de mai bine de doi ani. Acesta permite ca la un simplu apel dat la 112, operatorului sistemului să-i apară pe ecran, pe lângă numărul de telefon al apelantului şi eventual numele şi adresa de domiciliu (dacă este vorba de solicitant care are un abonament cu unul dintre operatorii de telefonie), şi coordonatele  GPS ale locului din care se face apelul. Şi sistemul AML este unul foarte exact, care arată locaţia “la metru”, în coordonate geografice de genul 43.830611, 25.973069. 
Din nefericire, acest sistem nu a fost implementat cu toate că banii există. Aşa că, în prezent, STS poate transmite autorităţilor competente numai o zonă destul de vastă din care se face apelul.  
 
Unde a greşit Poliţia 
 
Trecând la acţiunea poliţiei în acest caz, trebuie spus că modul de lucru al agenţilor ridică multe semne de întrebare. Concret, Georgian Drăgan, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române, a declarat vineri că STS a transmis trei locaţii greşite. “Au mers cei de la IPJ Olt acolo şi nu au găsit nimic”, spunea Georgian Drăgan. Este de văzut despre ce adrese aste vorba, când STS a transmis numai o zonă destul de vastă din care s-au efectuat apelurile, nu locaţii exacte. Practic, era vorba de suprafaţa acoperită de releul de telefonie prin care s-au făcut apelurile.
 
Apoi, aşa cum a declarat ulterior şi fostul şef al Poliţiei Române, chestorul Ioan Buda, ofiţerii nu au intervenit imediat pentru descoperirea criminalului şi pentru salvarea fetei cu toate că aveau mandate de arestare în buzunare. Agenţii au stat mai bine de trei ore în stradă ca să aştepe să facă percheziţiile aşa cum este legal, după ora şase dimineaţă.  Şi decizia poliţiştilor de a sta pasivi atâtea ore este greu de explicat mai ales că surse judiciare au declarat pentru „Adevărul“ că ofiţerii erau perfect acoperiţi din punct de vedere legal să intervină imediat.
 
Concret, dacă există indiciile comiterii unei infracţiuni sau că viaţa unei persoane este pusă în pericol, atunci poliţiştii ar fi avut voie să intervină în locuinţa suspectului. “Practic, vorbim de proceduri de intervenţie în cazul infracţiunilor descoperite în timpul săvârşirii sau imediat după săvârşire. Într-adevăr, în ceea ce priveşte mandatele de percheziţie, acestea pot fi puse în aplicare doar între orele 06.00-20.00, dar totul depinde de indiciile pe care le-au avut anchetatori la acea oră”, a declarat un fost procuror. 
 
"Dacă aveau date că acolo are loc o infracţiune violentă, din punct de vedere legal, poliţiştii puteau intra în respectiva locuinţă imediat. Erau acoperiţi de Articolul 20 de Codul penal care le permitea să intervină pe loc”, au declarat, la rândul lor, surse judiciare. Este vorba de articolul care defineşte intevenţia în starea de necesitate.  Astfel , “este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârşită în stare de necesitate. (…) Este în stare de necesitate persoana care săvârşeşte fapta pentru a salva de la un pericol imediat şi care nu putea fi înlăturat altfel viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa ori a altei persoane sau un bun important al său ori al altei persoane sau un interes general, dacă urmările faptei nu sunt vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce în cazul în care pericolul nu era înlăturat”, se arată în prevederile Art. 20 din Codul Penal.
 
Şi procurorul a tras frâna
 
În fine, nici procurorul de caz nu şi-a făcut cum trebuie treaba. Cel puţin aşa rezută din cele spuse de acelaşi proaspăt demis din funcţia de şef al Poliţiei Române, chestorul Ioan Buda. „Nu puteau interveni poliţiştii mai devreme de ora 6, pentru că procurorul nu a permis intervenţia”, a spus Buda.
Totuşi, chestorul Buda nu îşi dezvinovăţeste din acest motiv subordonaţii. Întrebat dacă ordinul procurorului putea fi încălcat, Buda a răspuns afirmativ. „Da, puteau fi luate şi alte măsuri, puteau găsi alte tertipuri, puteau să intervină, nu au intervenit. Pentru că au aşteptat ora 6, pentru a se interveni la această percheziţie conform mandatului. Mandatul a fost eliberat aproximativ la ora 4”, a mai spus Ioan Buda.
 
S-au pripit cu destituirile
 
Chiar de vineri seara au fost anunţate cu tam-tam o serie de destituiri la niveul Poliţiei Române sau al Prefecturii Olt. Practic, şeful IGPR şi cei de la Poliţia Judeţeană Olt sau a oraşului Caracal au rămas fără funcţii. La fel s-a întâmplat şi cu prefectul dar şi cu subprefectul de Olt, primul fiind destituit chiar dacă era în concediu. Sociologul Mircea Kivu crede, însă, că aceste destituiri nu ajută prea mult la descoperirea persoanelor vinovate pentru funcţionarea defectuoasă a instutiţiilor statului în acest caz. “Cred că cel mai bine ar fi fost să aşteptăm anchetele ulterioare. Şi deciziile nu trebuiau luate, la cald, înainte de finalizarea verificărilor interne. Aceste destituiri trebuiau să vină după pentru că acum chiar şi aflarea adevărului poate fi pusă în pericol”, a precizat Mircea Kivu.  
 
Pe aceeaşi temă:
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările