Ne pregătim cu paşi repezi să reîncepem şcoala după un an atipic, care mai mult i-a ţinut pe elevi departe de unităţile de învăţământ din cauza crizei sanitare cu care ne confruntăm de la începutul primăverii. Un an mai mult pierdut în plan educativ, în care copiii nu doar că au acumulat foarte puţine cunoştinţe, dar mulţi le-au uitat şi pe cele învăţate până atunci. Am putea găsi circumstanţe atenuate pentru anul pierdut, invocând apariţia bruscă a COVID-19 cu toate consecinţele aferente, faptul că nu am fost pregătiţi... Dar când nu ne prinde pe noi, românii, ceva nepregătiţi!

Totuşi, din martie până în prezent, am avut timp să cunoaştem modul în care se propagă noul coronavirus, am avut timp să învăţăm cum să ne protejăm cât mai bine posibil de infectare. Pe de altă parte, autorităţile abilitate au avut timp să pregătească o strategie pentru această toamnă, cu măsuri bine puse la punct pentru a începe noul an şcolar în condiţii de siguranţă maximă. Au avut timp, dar se pare că noi suntem tot nepregătiţi şi nimeni nu ştie exact cum va începe şi se va desfăşura noul an şcolar!

Totul pare o nebuloasă care rostogoleşte noi informaţii, noi strategii, noi calcule ale responsabililor de educaţia naţională, începând de la asigurarea materialelor de protecţie elementară, unde probabil că interesele contractelor bănoase care au fost mereu, inclusiv înainte de pandemie, disputate între băieţii deştepţi, dotarea cu tablete, laptopuri şi terminând cu pregătirea efectivă a unităţilor de învăţământ pentru efectuarea unui proces de educaţie care să se desfăşoare în condiţii de siguranţă atât pentru elevi, cât şi pentru dascăli.

Asigurarea asistenţei medicale în şcoli este de asemenea o problemă majoră nerezolvată. Câte unităţi de învăţământ vor avea măcar un cadru medical când avem mii de localităţi unde nu există medic sau cabinet medical? Vorbea ministrul Sănătăţii despre faptul că acolo unde nu există cabinete medicale, asistenţa de specialitate se poate face cu medici rezidenţi şi studenţi în anii terminali, dar câţi dintre aceştia pot şi vor să meargă zilnic zeci, sute de kilometri şi să lucreze în şcolile din mediul rural?

Se aşteaptă ca în data de 10 septembrie să se poată adopta o variantă finală a condiţiilor în care vor începe şcolile. Până atunci, însă, zi de zi apar tot felul de noi probleme de rezolvat, mai ales că situaţiile sunt diferite de la şcoală la şcoală, de la oraş la oraş, de la comună la comună! Acum, pare că doar unele şcoli, puţine la număr, vor reuşi să fie pregătite cu adevărat să-şi deschidă porţile pe 14 septembrie.

Dacă este să ne luăm după declaraţiile ministrului Educaţiei Naţionale, Monica Anisie, ale premierului actual Ludovic Orban, banii nu sunt o problemă! S-ar fi alocat! Deci, bani sunt, dar mai este nevoie de competenţă, inteligenţă, implicare din partea autorităţilor responsabile pentru ca lucrurile să se poată desfăşura cât de cât normal. Ne aflăm şi într-o perioadă de campanie electorală în care atenţia şi interesul autorităţilor locale, a factorilor politici este axat mai mult pe câştigarea alegerilor decât pe pregătirea noului an şcolar. În multe localităţi, unii edili care de-a lungul mandatelor avute n-au fost în stare să facă nişte toalete în şcolile rurale, acum trebuie să asigure nişte condiţii speciale, adaptate inclusiv învăţământului on line.

Pe de altă parte, chiar dacă există bani aşa cum ne sigură guvernanţii, probabil că o parte din povara şcolilor o vor suporta din nou părinţii. Chiar dacă după lege, învăţământul în România a fost, este şi va fi gratuit, an de an părinţii elevilor au fost cei care au contribuit cu sume importante pentru susţinerea şcolii! Lucrurile se întâmplă ciclic! Sigur şi anul acesta familiile elevilor vor fi chemate să susţină financiar, material unităţile de învăţământ, să suplinească ceea ce autorităţile locale, incompetente, nu au putut sau nu au vrut să facă chiar dacă au obligaţii legale în acest sens. Anul acesta şcolar care va începe în câteva zile, îi va face mai abitir pe părinţi să finanţeze învăţământul gratuit, fie că o vor face individual, fie că o vor face organizat, prin intermediul unor asociaţii de părinţi.

 

Şi dacă mai marii ţării îşi pregătesc deja discursurile pentru noul an şcolar, cum ne-a asigurat chiar preşedintele ţării, Klaus Iohannis, iar unii politicieni percep evenimentul ca pe unul cu acumulare de capital electoral, să dăm şi noi un mesaj de părinţi către alţi părinţi care au copii de şcoală:

Dragi părinţi,

Aţi pus bani la ciorap? Pregătiţi-i să-i daţi şi mai scoateţi alţii din piatră seacă!

Oameni buni, familii, părinţi, bunici, fraţi cumnaţi, toţi oamenii care aveţi copii la şcoală,

O să fie un an supergreu în care cu toţii trebuie să facem eforturi extraordinare pentru asigurarea condiţiilor de învăţământ în siguranţă, în toate şcolile româneşti!

 Credeţi că dacă de la 14 septembrie 2020, se va învăţa parţial on line veţi scăpa de dat bani la şcoală? Nuuuu!!!! Presimt că anul acesta părinţii vor fi chemaţi/obligaţi să dea cei mai mulţi bani pentru şcoli. Cum...e ilegal? Ha, ha, ha!

Când vor începe şcolile şi profesorii să se plângă că n-au de niciunele ca să poată desfăşura o educaţie în condiţii normale, cine nu dă bani pentru ca odraslelor lor să le fie bine? În siguranţă, în primul rând! Iar acum nu mai este vorba doar de cretă, perdele, clanţe, uşi, hârtie igienică şi săpun la baie...alea, alea, ”nimicurile” de până recent. Sunt în joc lucruri grele care privesc sănătatea şi viaţa copiilor: măşti, dezinfectanţi, produse de igienă şi câte şi mai câte vom afla cu toţii după începerea şcolii!

În plus, nu uitaţi de absolut necesarele tablete, laptopuri, device-uri necesare noului tip de proces educativ. Păi, astea costă nu glumă şi pe de altă parte, întotdeauna apar noi cerinţe neprevăzute, noi cheltuieli în plus! Toate trebuiesc acoperite din buzunarele părinţilor, că şcoala bineînţeles că nu are de niciunele, nici de la administraţia locală, nici de la guvern, chiar dacă declaraţiile publice ale acestor autorităţi ne mint cu neruşinare, în cunoştinţă de cauză.

Şi ştiţi ceva, ştim cu toţii dinainte de fapt! Toate aceste eforturi, toţi aceşti bani din buzunarele românilor nu îi vor ajuta prea mult pe elevi să-şi crească nivelul de educaţie, dimpotrivă, şcoala românească va scoate pe bandă rulantă tot mai mulţi analfabeţi funcţionali! Cine vrea ca propriul copil să înveţe mai bine, să progreseze, să se dezvolte trebuie să plătească, dacă are bani, meditaţii private!

Că tot suntem în campanie electorală, aşa ca o observaţie, mergem pe străzi şi vedem mulţime de bannere, afişe ale candidaţilor pentru administraţia locală care ne cer voturile, vedem pe toate canalele media nenumărate clipuri electorale care curg necontenit împreună cu bla, bla-urile aferente şi promisiunile fără număr!

Toate acestea costă enorm, sunt sume imense aruncate pe apa sâmbetei de candidaţi în competiţia electorală!

Oare, câţi dintre aceştia ar fi rupt din bugetul lor electoral nişte bani, să facă donaţii constând în tablete, laptopuri, calculatoare, produse de igienă şi alte cele necesare şcolilor? Aţi văzut vreunul? Dar ne cer la toţi voturile!