Şpaga la medic se transformă în taxă legală. Reforma în Sănătate obligă medicii să aleagă între privat şi stat

Şpaga la medic se transformă în taxă legală. Reforma în Sănătate obligă medicii să aleagă între privat şi stat

10 spitale vor intra de la anul în proiectul-pilot care ar trebui să-i ajute pe medici să-şi suplimenteze veniturile fără să mai lucreze şi în sistemul privat FOTO Adevărul

Medicilor li se va permite să ofere asistenţă medicală în regim privat, în spitalele de stat, peste programul de şapte ore, obligatoriu pentru cadrele medicale. Anunţul a fost făcut de ministrul Sănătăţii, care a precizat că de anul viitor le va da posibilitatea medicilor să stea peste program contra cost.

Concret, specialiştilor din sistemul sanitar de stat care au normă întreagă li se va interzice să mai lucreze în spitale private, dar li se va da şansa să ofere consultaţii peste orele de program pentru care pacienţii vor fi însă obligaţi să plătească. Tarifele pentru consultaţiile extra vor fi stabilite de managementul unităţilor sanitare.

Practic, măsura, agreată atât de medici, cât şi de pacienţi, presupune legalizarea şpăgii din spitale. Acest lucru se va aplica pentru început în 10 unităţi sanitare din toată ţara printr-un proiect-pilot. „Vom scoate medicul din statutul bugetar şi îi vom oferi mai multe variante de lucru. Dacă optează să rămână în unitatea sanitară de stat şi să muncească normă întregă, atunci va avea posibilitatea, după orele de program, să realizeze consultaţii private în paturi private sau într-o cotă parte privată dintr-o secţie a spitalului public. În acest fel, medicul va avea posibilitatea să realizeze venituri suplimentare în condiţii optime de timp şi confort“, a explicat Eugen Nicolăescu.

Soluţie de mijloc

Acest mecanism funcţionează, potrivit specialiştilor, în mai multe ţări europene, dar el este utilizat cu predilecţie în sistemul de sănătate francez. Totuşi, conform proiectului de lege care urmează să fie pus în dezbatere publică, un procent de 60% din banii încasaţi peste orele de program vor intra în buzunarul medicului, 30% vor fi direcţionaţi către echipa medicală şi 10% ar trebui să ajungă la bugetul spitalului unde acesta lucreză.

„Este o soluţie la îndemână, nu e panaceu universal, deşi funcţionează foarte bine în câteva ţări europene. Practic, spitalul pune la dispoziţie infrastructura şi aparatura medicală, dar în niciun caz nu se vor înfiinţa secţii private sau saloane în plus în spitale. Practica privată înseamnă că un medic a programat un pacient peste trei săptămâni, iar acesta vrea să fie operat a doua zi, după programul medicului. Va fi operat dacă va plăti pentru asta. Din păcate, vor creşte doar veniturile anumitor medici, a celor cu notorietate, însă ce este sigur e că va îmbunătăţi calitatea actului medical“, a completat pentru „Adevărul“ şi profesorul Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR).

Practica privată înseamnă bani pentru spital

Acesta a mai spus că deşi va fi mai greu de implementat la noi, acest tip de practică privată este o „reglementare a şpăgii, o scoatere la suprafaţă a unui fenomen real. Totul va fi la vedere şi nu vor mai exista situaţii în care medicii să fie luaţi pe sus de procurori“, a completat Astărăstoae.

În ceea ce priveşte tarifele, acestea nu au fost încă stabilite, deşi ele trebuie să fie accesibile, adaugă specialiştii. „Nu este în interesul unităţii sanitare să îi vină doar doi, trei pacienţi în practică privată în condiţiile în care ar putea să îi vină 100. Abundenţa de pacienţi înseamnă cash-flow pentru spital“, a mai spus preşedintele CMR.

Şi consilierul guvernamental Vasile Cepoi, fost ministru al Sănătăţii, susţine că practica privată atrage cu sine numai avantaje. Atât pentru pacient, cât şi pentru medic şi, în final, pentru spital.

„Ca medic, nu mă mai deplasez, am un venit mai mare şi are de câştigat şi spitalul. În plus, dispare riscul de a spune că medicul face concurenţă neloială, desfăşurându-şi activitatea în paralel, şi în sistem public şi în sistem privat. Practic, se reglementează raportul între public – privat“, a explicat pentru „Adevărul“ doctorul Cepoi.

Cepoi: medicul va şti că nu-l ia nimeni la întrebări

Mai exact, spune medicul, unii medici care lucrează în ambele sisteme sunt acuzaţi că pleacă mai devreme din spital sau că iau materiale sanitare din spitalul public pentru a le duce în cel privat.  O altă  problemă e faptul că spitalele private nu dispun de toată aparatura care există în sistemul de sănătate public.
 
„Prin această măsură, aceste suspiciuni vor fi eliminate. Ministrul Sănătăţii a propus ca doar spitalele care îndeplinesc anumite condiţii să fie luate în calcul pentru că pacientul e dispus să plătească şi pentru un anumit grad de confort. Beneficii sunt mai multe pentru că sunt anunţate tarifele, medicul ştie că nu-l ia nimeni la întrebări, iar spitalul se poate dezvolta. Spre exemplu, un medic chirurg poate să facă trei operaţii în şapte ore. Dacă şi-a făcut deja norma, dar un pacient vrea neaparat să fie operat de el, atunci acesta este nevoit să achite tariful impus de spital. În ceea ce priveşte cheltuielile cu materialele sanitare, dacă pacientul este peste numărul de servicii contractat de casă, el va achita integral costurile. Plata materialelor sau a intervenţiilor este în funcţie de numărul de cazuri contractate“, a adăugat medicul.

Măsură dificil de pus în practică

În opinia profesorului Cătălin Cârstoiu, şeful Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti (SUUB), taxa respectivă se va aplica strict pentru opţiunea pacientului care îşi doreşte să fie tratat de un anumit doctor.

„Dar concurenţa între medici este benefică. Nu intră în discuţie plata serviciilor, care vor fi în continuare plătite de CNAS. Ar aduce un plus de fiscalizare asupra venitului personalului medical, însă e o soluţie de mijloc, care aduce medicului bani în plus. Cu toate acestea, pentru un spital ca SUUB, ar fi dificil de pus în aplicare, mai ales că personalul ar trebui foarte bine antrenat, probabil că s-ar tăia chitanţă“, a spus doctorul.

Potrivit acestuia, banii la bugetul spitalului nu ar fi foarte mulţi. „Ar fi totuşi un venit suplimentar“, a adăugat profesorul. În ceea ce priveşte pacienţii, aceştia susţin că au propus de mult un astfel de sistem, mai ales că medicii oricum vor să îşi rotunjească veniturile desfăşurându-şi activitatea în spitale private.

Medicii nu ne mai trimit la consultaţii în privat

„În primul rând, medicul e tot acolo, nu mai trimite pacientul în privat pe tarife exorbitante şi, dacă acesta din urmă are vreo nelămurire, totul se rezolvă la nivelul spitalului. În plus, în sistemul privat nu există toate utilităţile din sistemul public de sănătate“, a declarat şi Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Cronici din România (APCR).

„Este bine atât pentru spitale care nu-şi pierd medicii, dar şi pentru medici, care pot să facă privat fără a investi în aparatură sau spaţiu. Şi, nu în ultimul rând, este benefic pentru pacienţi, care acum au mai multe opţiuni”, a declarat pentru „Adevărul” chirurgul Adrian Lobonţiu, care şi-a desfăşurat o parte din activitatea medicală în Franţa.

Conform proiectului de act normativ, cetăţenii pot achita serviciile private ale medicilor din asigurările private încheiate sau plătind tarifele stabilite prin normele la lege. Vor fi alese 12 unităţi medicale pentru implementarea proictului-pilot, pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea prin HG.

Spitalele, nevoite să întocmească planuri de business

Legat de faptul că unităţile sanitare ar putea fi nevoite să achiziţioneze echipamente în plus, Cepoi a precizat că acesta e unul dintre motivele pentru care trebuie schimbat statutul spitalelor. Prin urmare, fiecare spital va fi nevoit să îşi întocmească planul de business, să vadă care sunt serviciile pe care le poate oferi în practică privată, pentru că ele trebuie să răspundă nevoilor de sănătate.

„Avem spitale suficient de bine dotate, dar care nu folosesc aparatura respectivă la capacitate maximă. Spre exemplu, sunt unităţi sanitare în care sălile de operaţie se închid la ora 14.00, situaţie întâlnită şi în cazul unor laboratoare. Practic, respectivele aparate se uzează şi atunci când sunt folosite excesiv, dar şi atunci când nu sunt utilizate”, a mai spus fostul ministru al Sănătăţii.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: