Şeful CNCD, Asztalos Csaba: Ungaria preia din atribuţiile statului român în Transilvania

Într-un interviu acordat pentru Europa Liberă, Csaba Asztalos, preşedintele Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării, a vorbit despre pericolul dezechilibrului regional în lipsa infrastructurii de transport şi a dezvoltării în ritm mai accelerat a Transilvaniei, dar şi despre măsurile pe care Ungaria le ia în locul României pentru maghiarii ardeleni.

El susţine că ​Ungaria preia, în mod indirect, din atribuţiile statului român şi „construieşte o identitate naţională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depăşeşte graniţele de stat”.

„Am cerut Universitate în limba maghiară şi nu am primit. Aşa că statul ungar a înfiinţat Universitatea Sapientia; am cerut televiziune în limba maghiară. Nu am primit. Aşa că a venit statul maghiar şi a înfiinţat entităţile de media. Am cerut la Universitatea de Medicină din Târgu-Mureş să avem şi predare în limba maghiară. Această Universitate de Medicină din Târgu Mureş a fost înfiinţată de Regele Mihai, ca universitate cu predare exclusivă în limba maghiară, şi astăzi s-a ajuns acolo încât nu se respectă Legea Educaţiei şi nu s-a înfiinţat linia de predare în limba maghiară, nu poţi să faci practică bilingv în acest moment. Aşa că oamenii se gândesc să creeze o altă universitate de medicină în limba maghiară. Din nou, tot ce v-am spus înseamnă, cumva, autoizolare, dacă doriţi, nu neapărat în sensul peiorativ. Am solicitat anumite bunuri, retrocedări de imobile, unele le-am primit, altele nu, altele sunt renaţionalizate. Ani la rând statul maghiar a investit în infrastructura imobiliară, şcolară, socială, grădiniţe etc. Am solicitat, la un moment dat, administrarea unui stadion în Sfântul Gheorghe, adică aşa cum s-a făcut şi în cadrul altor localităţi. S-a refuzat, a decis guvernul că are să finanţeze cu nu ştiu câte milioane de euro construcţia unui nou stadion, ca atare se lucrează la acest lucru, şi pot să vă dau multe alte exemple în care statul român, într-un fel sau altul, a închis uşa, câte o dată chiar în nas, comunităţii maghiare”, a spus Asztalos Csaba pentru Europa Liberă.

„În mod indirect preia din atribuţiile statului român şi construieşte o identitate naţională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depăşeşte graniţele de stat. Nu doar în România. La fel face în Serbia, în Vojvodina, ceea ce, pentru comunitate, este un lucru benefic. Pentru că transferă inclusiv drepturile sociale, acum chiar se simte că se construieşte o identitate”, a adăugat Asztalos.

Circa 50 la sută dintre români nu au încredere în maghiari şi cei mai mulţi privesc cu suspiciune felul în care Ungaria îi ajută pe maghiarii din Ardeal. Ar putea fi acest ajutor pretext pentru un conflict viitor?

Asztalos Csaba: „Eu îmi exprim speranţa că nu, dar, desigur, în mentalul colectiv din România maghiarul a apărut întotdeauna ca fiind un pericol şi s-a exprimat elementul de neîncredere în mod constant. Înainte de 1989, naţional-comunismul s-a construit pe acest element de pericol. Avem o lipsă de conciliere istorică. Întotdeauna ne folosim de acele evenimente istorice care ne sunt utile nouă, unei comunităţi sau alteia, nu am reuşit să ne cerem scuze pentru faptele reprobabile pe care le-am săvârşit unii împotriva celorlalţi de-a lungul istoriei şi, practic, dialogul româno-maghiar, după integrarea României în UE, a scăzut spre inexistent în acest moment. Dacă ne uităm la societate, în general, vedem că spaţiile în care maghiarii şi românii ar putea să se întâlnească au cam dispărut: locurile de joacă, spaţiile unde poţi să socializezi. Pentru că doar dialogând şi socializând zi de zi poţi să anihilezi sau să dobori aceste prejudecăţi şi stereotipuri”

Citiţi interviul integral AICI