Sărăcia din Educaţie, discutată în lux. Speranţele profesorilor, şpaga şi reformele din învăţământul moldovenesc

Sărăcia din Educaţie, discutată în lux. Speranţele profesorilor, şpaga şi reformele din învăţământul moldovenesc

Ministrul Educaţiei le-a mulţumit profesorilor că lucrează cu „un salariu modest de bugetar” FOTO Alexandru Tarlev

Reforme care să aducă schimbări în bine, un program şcolar care să fie asimilat de elevi, salarii mai mari şi stabilitate sunt doar câteva dintre dezideratele enunţate, ieri, de managerii şcolilor şi grădiniţelor din Chişinău. La rândul său, ministrul Educaţiei i-a asigurat că aşteptările lor vor fi în tandem cu reformele lansate în domeniu.

Îmbrăcaţi la patru ace şi pregătiţi pentru un nou an de studii, directorii şcolilor şi grădiniţelor din Capitală, dar şi responsabilii de educaţie din cadrul Primăriei municipiului Chişinău s-au adunat, joi, 20 august, la conferinţa „Acces, relevanţă, calitate în educaţie - competenţe pentru prezent şi viitor”. La evenimentul organizat de Direcţia municipală de profil a participat şi ministrul Educaţiei, Corina Fusu, care i-a asigurat pe managerii instituţiilor de faptul că va fi parte din echipă şi nu şefa lor.
 

Cultivarea respectului faţă de tradiţie şi valorile naţionale

„Educaţia şi calitatea în învăţământ duce spre dezvoltarea economiei, iar dezvoltarea în economie duce spre bunăstarea cetăţenilor. Cu părere de rău, ne aflăm, astăzi, într-o criză a valorilor pentru că am trecut printr-o perioadă dificilă de tranziţie şi valorile cumva s-au inversat. Punerea valorilor în capul mesei, conştientizarea lor de către generaţia în creştere ne revine nouă, vă revine dumneavoastră”, a declarat în discursul său ministrul Educaţiei.
 
 
În acelaşi timp, Corina Fusu a vorbit despre necesitatea promovării spriritului analitic şi critic al elevului în insituţiile de învăţământ şi a modificării arhitecturii şcolare în funcţie de metodele, de tehnicile moderne de educaţie. „Numai împreună vom putea crea premize pentru educarea conştiinţei naţionale, prin cultivarea respectului faţă de tradiţie şi valorile noastre naţionale. Un loc important în acest sens urmează să-l atribuim disciplinelor socio-umane”, a menţionat ministrul.
 

100 de acte normative

Pomenind despre noul Cod al Educaţiei, Corina Fusu a precizat că pentru implementarea acestuia este necesară adoptarea mai multor acte normative. „Reformele sunt întotdeauna complicat de realizat, dar şi dureros de acceptat. Din 100 de acte, noi am reuşit să adoptăm doar 23”, a precizat şefa de la Educaţie.
 
Corina Fusu a îndemnat directorii de şcoli şi grădiniţe să analizeze modificările propuse de aceasta la Regulamentul privind numirea lor în funcţie prin concurs, pentru ca actul să fie îmbunătăţit. Precizăm că intenţia ministrului a fost dur criticată de fostul viceministru al Educaţiei, Liliana Nicolăescu-Onofrei. „Singurul lucru pe care l-am analizat de când sunt în funcţia de ministru este un nou regulament, care descrie cum vor avea loc aceste concursuri pentru selectarea directorilor de şcoli şi grădiniţe. Am ajuns la concluzia că regulamentul în cauză are nevoie să fie îmbunătăţit”, a declarat ministrul Educaţiei.
 

Noi reguli la numirea în funcţii a directorilor de şcoli şi grădiniţe

Potrivit Corinei Fusu, regulamentul adoptat în luna mai a fost modificat din cauza că au apărut mai multe impedimente la implementarea prevederilor din documentul elaborat de echipa fostului ministru, Maia Sandu. „Am considerat că s-a acordat prea puţin timp ca să fie consultat cu dumneavoastră, că nu pot porni cu acest regulament fiindcă nu există încă toate structurile necesare pentru orgnizarea concursurilor conform regulamentului. Ştiţi că prevederile Codului Educaţiei ne obligă să instituim foarte multe entităţi, instituţii noi necesare implementării acestui Cod. Şi una din aceste structuri este Inspectoratul Naţional Şcolar. Am aflat în primele zile de lucru că are un director, un vicedirector şi peste 40 de funcţii vacante. Cu o structură, practic, inexistentă eu nu pot să-mi asum responsabilitatea să trec prin conveier mii de profesori sau manageri de şcoli şi grădiniţe, să le pun o ştampilă în frunte prin care decid dacă poate sau nu poate să participe la concurs. Aceasta deloc nu înseamnă că ministrul Corina Fusu nu doreşte să facă reforme. Dimpotrivă, eu sunt foarte reformatoare”, a explicat aceasta.
 
 
Precizăm că evenimentul a avut loc la terasa unui local luxos din Parcul Valea Trandafirilor din Capitală, iar la finalul discursului său, Corina Fusu le-a mulţumit pedagogilor şi educatorilor că reuşesc să se descurce cu un salariu modest de bugetar.
 

Profesorii vor o apropiere de standardele UE

Aşteptările participanţilor la conferinţă sunt îndreptate spre iniţierea unor reforme bune care ar face ca elevii să studieze mai cu drag, iar sistemul de învăţământ să fie unul atractiv pentru cei cu studii în pedagogie. Deşi este printre puţinii profesori tineri care se regăsesc în sistemul educaţional de la noi, directorul-adjunct al Şcolii Municipale de Meserii din Chişinău, Ecaterina Corcimari, susţine că îşi pune mari speranţe în noul ministru şi că nu va fi nevoită să renunţe la această activitate şi să plece la muncă în afară. „Deşi a fost grea calea de a ajunge la adoptarea unui nou Cod al Educaţiei, eu cred că este unul care merge în direcţia bună. Noul ministru mi se pare o doamnă responsabilă şi sperăm că ne vom apropia mai mult de standardele Uniunii Europene în acest domeniu pentru ca tinerii profesori să fie încurajaţi să rămână acasă”, susţine Ecaterina Corcimari.

 

Altruismul tinerilor din sistemul de educaţie

Totuşi, tânăra este îngrijorată de faptul că sărăcia, valul de scumpiri şi situaţia economică precară ar putea să mai taie din elanul celor care şi acum abia de se întreţin cu puţinii bani pe care îi primesc pentru muncă. „Profesorii, ca şi medicii, activează în domenii prost plătite. Categoria didactică ne ajută. Un adaos de 30% la salariu nu este foarte rău. Totuşi, ştim că vârsta medie a profesorilor este de 50 de ani, deoarece un tânăr nu rezistă cu un salariu de 2-3 mii de lei. Sperăm că guvernarea actuală va înţelege că este foarte dificil. Tinerii profesori întâmpină foarte multe greutăţi şi cred că ar trebui să fim respectaţi măcar pentru altruismul nostru, pentru că ceea ce facem noi este, de fapt, altruism. Am noroc de soţ, care munceşte, însă de multe ori este foarte dificil şi nu ştiu cum o să ne descrcăm mai departe cu acest val de scumpiri”, mai spune tânăra profesoară de la Şcoala de Meserii.
 
 

În şcoli şi grădiniţe nu există şpagă?

Una din problemele despre care profesorii spun că se discută aprins în societate, dar care a fost trecută cu vederea de autorităţi, este fenomenul corupţiei în şcoli. Deşi, admit că acest fenomen există, directorii de şcoli şi grădiniţe neagă cu vehemenţă faptul că este unul care merită atâta atenţie sau că ar afecta în vreun fel procesul de studii al elevilor. Galina Ropot este managerul unei grădiniţe şi consideră că discuţiile despre corupţia în şcoli denigrează nefondat imaginea sistemului de învăţământ. „Acum nu se mai vorbeşte deja atât de mult despre corupţia din educaţie. S-a vorbit o perioadă şi fiecare a denigrat aşa cum a dorit. Nu ştiu de ce am avut o imagine atât de urâtă, este regretabil acest fapt pentru că nu noi suntem cei corupţi. Noi ştim foarte bine cine sunt corupţii”, susţine directorul grădiniţei.
 

„Eu pun capul pe trunchi pentru toţi”

În opinia Galinei Ropot, educatorii şi profesorii sunt oamenii care au luptat întotdeauna pentru a menţine instituţiile viabile. „Ne-am străduit să păstrăm ceea ce s-a construit anterior. Dar dacă cineva undeva a ajutat, eu consider că nu s-a luat şi s-a pus în buzunare, ci s-a făcut doar pentru a păstra ce era spre beneficiul copiilor. Orice cadru didactic a ştiut atât de bine să-şi facă meseria şi atât de mult este dezvoltat bunul simţ încât nu şi-ar permite niciodată. Eu pun capul pe trunchi pentru toţi. Deşi, desigur, sunt şi excepţii, ca în orice sistem. Per ansamblu, toţi aceşti oameni sunt oneşti, care nu ar trebui să fie denigraţi”, mai spune managerul de grădiniţă.
 

Corupţia nu trebuie căutată în Educaţie

Şi Alexandru Fleaş, directorul general adjunct în cadrul Direcţiei generale Educaţie, Tineret şi Sport din cadrul Primăriei Chişinău, susţine că şpaga în şcoli nu este un fenomen demn de atenţie. „Cred că fenomenul corupţiei se manifestă la un nivel mult mai înalt şi nu ar trebui să fie căutat în sistemul de învăţământ”, ne spune Fleaş.
 
În opinia lui, pentru ca sistemul educaţional să funcţioneze mai bine, sunt necesare mai multe resurse financiare pentru îmbunătăţirea materialului didactic, pentru întreţinerea instituţiilor de învăţământ. „Este necesar ca să fie alocaţi mai mulţi bani pentru reparaţii. În fiecare an se fac anumite lucrări, dar acestea nu sunt de ajuns”, a menţionat funcţionarul din cadrul Primăriei Capitalei.
 
Anul de studii 2015-2016 are o nouă structură, cu mai multe vacanţe şi cu sesiuni de examene mai mari decât în anul curent.
 

Dificultăţile şi aşteptările directorilor de şcoli şi grădiniţe din Chişinău

Galina Ropot, directorul Grădiniţei 112, Botanica
 
 
Aşteptăm lucruri cât mai pozitive, ca doamna ministru să ne înţeleagă, să îmbunătăţească legislaţia şi să fim respectaţi. Noi aprobăm noile reforme, noi am trecut prin multe examene şi nu avem nimic împotriva că trebuie să trecem printr-un concurs, dar există un mic „dar”. Totuşi, suntem puşi în situaţia ca după atâta experienţă, după atâţia ani în management - sunt directori care au peste 20 de ani de muncă în această funcţie care cunosc de la „A” la „Z” situaţia din învăţământ - să fim apreciaţi de nu ştiu cine şi în nu ştiu în ce condiţii. În rest, noi o să le respectăm pe toate aşa cum ni se spune.
 
Mihai Teşcu, directorul Liceului „Micea cel Bătrân”
 
 
Aşteptăm schimbări în Educaţie pentru că prevederile noului Cod au fost elaborate anume cu acest scop. Nu mai avem încotro şi cred că s-au făcut schimbări bune. Noile iniţiative sunt bune. Faptul că la sesiunea de BAC sunt instalate camere de supraveghere este o măsură care ar trebui să fie aplicată şi la Ministerul Educaţiei, şi la directorii de instituţii, pentru că în combaterea lacunelor din cadrul acestui proces nu ar trebui implicaţi doar elevii absolvenţi de licee.
 
Valentin Guzgan, directorul Liceului „Ion Creangă”
 
 
Eu îmi doresc pentru sistemul educaţional stabilitate. Nici un domeniu în economia naţională nu are atâta nevoie de stabilitate cum are nevoie învăţământul. Un copil care a venit în clasa întâi trebuie să ştie tot traseul pe care o să-l facă până în clasa XII sau mai departe. Stabilitatea se compune din două lucruri simple: o curriculă stabilă, care să fie pe potriva copilului, ceea ce ne lipseşte categoric cu toate încercările de reformare a programului de învăţământ şi o abordare de sistem, ceea ce noi nu am avut. Sper că se va întâmpla, deoarece şi factorii decizionali au înţeles că nu se mai poate să continuăm în acest mod. Copiii nu reuşesc să înveţe nu din cauza că nu pot. Noi avem o instituţie educaţională care necesită şlefuiri atente şi chiar, dacă vreţi, ajustată pentru moldoveni.
Referitor la numirea directorilor prin concurs, pot să spun doar că promovarea în învăţământ trebuie să aibă loc exclusiv după criteriul reputaţiei. Concursurile nu dau de obicei rezultatele aşteptate. Putem vorbi de criterii politice, de conflict de interese. Acolo unde este atent abordată promovarea după merite, toată lumea munceşte pentru a obţine rezultate pentru a demonstra performanţe, pentru a-şi promova ideile, pentru a-şi promova instituţia. Concursurile sunt ca nişte tornade care trec fulgerător şi strică foarte mult.
 
Dina Păvăleanu, directorul Grădiniţei nr.32, Botanica
 
 
Este important să punem accent pe calitatea procesului educaţional. Începem de la promovarea cadrelor didactice, care aşteaptă majorarea salariilor. Este necesar să ţinem cont şi de numărul de copii care să corespundă capacităţilor insituţiilor şcolare. Educarea unei noi generaţii este foarte importantă şi trebuie întreprinse toate măsurile ca să rămână acasă atât copiii, cât şi cadrele didactice.
Dificultăţile economice reprezintă o problemă primordială şi numai oamenii cu o inimă mare ne pot ajuta să trecem prin această criză. Cel mai mare sprijin este familia, iar în procesul educaţional suportul vine de la părinţi. Părinţii dau totul pentru un mediu adecvat, dotarea centrelor cu materiale didactice, lucru pentru care le suntem foarte recunscători.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările