Universitatea Politehnica din Timişoara, la 100 de ani. Deviza rostită de Regele Ferdinand: „Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul care domneşte într-însa“

Universitatea Politehnica din Timişoara, la 100 de ani. Deviza rostită de Regele Ferdinand: „Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul care domneşte într-însa“

Facultatea de Mecanică al UPT FOTO Wikipedia.org

Universitatea Politehnica din Timişoara împlineşte 100 de ani de la înfiinţarea ei. Regele Ferdinand a decretat înfiinţarea Şcolii Tehnice în 15 noiembrie 1920.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Timişoara are un caracter per eminenţiam de oraş industrial, are o viaţă economică dezvoltată şi superioară altor oraşe. O şcoală superioară cum e Politehnica va avea înrăurire uriaşă asupra întregii vieţi, nu numai dintre aceste ţinuturi, dar va influenţa şi viaţa ţinuturilor mai îndepărtate”, spunea Stan Vidrighin, primarul Timişoarei, în memoriul său adresat la 27 februarie 1920 Consiliului Dirigent de la Cluj şi apoi Guvernului. 
 
Primul rector al Universităţii Politehnica, matematicianul Traian Lalescu, scria în ziarul Banatul Românesc, din 5 noiembrie 1919: „Frumoasa şi moderna Timişoară, capitală de provincie, cea mai populată a României după Bucureşti, oraşul industrial prin excelenţă, nu posedă nici un institut de cultură superioară. Provincia Banatului, aşa de înaintată pe terenul economic şi social, graţie bogăţiilor naturale şi hărnicia locuitorilor săi, se găseşte astfel, din punct de vedere cultural, într-o situaţie de vădită inferioritate faţă de alte provincii româneşti. Către acest acest institut de cultură vor converge sforţările tuturor naţionalităţilor din banat, fiindcă mai presus de orice pe bănăţeni îi leagă între dânşii înţelegerea firească a intereselor lor sociale iar acestea nu pot avea altă temelie decât integritatea provinciei lor”.  


Traian Lalescu, primul rector al UPT Sursa UPT
 
Anii de după încheierea războiului au fost deosebit de grei, însă Traian Lalescu a găsit sprijin în primăria Timişoara, prin primarul Stan Vidrighin.  
 
Ideea unei universităţi tehnice în Timişoara datează din 1907, în 1916 a existat un memoriu întocmit de profesorul Cornel Zelovich care a fost trimis la Budapesta. Venirea războiului a stopat toate dorinţele. 
 
După război, primăria a pus la dispoziţie un teren opt hectare în centrul oraşului care va fi ulterior mărit la 14 hectare, o subvenţie bănească de două milioane de lei, achiziţionarea unei clădiri şi amenajarea ei pentru desfăşurarea procesului de învăţământ.  
 
La 15 iunie 1920 regele Ferdinand decreta: „Se aprobă de Noi, sub rezerva ratificării ulterioare a Corpurilor legiuitoare, înfiinţarea şi organizarea şcoalelor politehnice din România...Se impune înfiinţarea unei şcoli politehnice la Timişoara unde este un centru cultural, comercial şi industrial care ia din ce în ce o dezvoltare cât mai mare...”.
 
Urmare a tuturor diligeţelor despuse, regele Ferdinand decretează: „Se aprobă înfiinţarea pe ziua de 15 noiembrie 1920 a unei şcoli politehnice la Timişoara, care va funcţiona în conformitate cu dispoziţiunile din Decretul Lege nr.2521 din 15 iunie 1920 relativ la înfiinţarea şi organizarea şcoalelor politehnice din România”. 
 
Regele Ferdinand a rostit memorabila frază, care, între timp, a devenit deviza universităţii: „Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul ce domneşte într-însa”. 
 
Pentru început, Ministerul Lucrărilor Publice acordă un milion de lei în vederea primelor cheltuieli.. 
 
Consiliul Dirigent de la Cluj a susţinut ca bugetul să cuprindă 640.000 de lei pentru cheltuieli de şcolarizare, 4.700.000 de lei pentru cheltuieli materiale, 500.000 de lei pentru organizare, 9.000.000 de lei pentru construcţii şi 7.000.000 de lei pentru instalaţii şi rechizite. 
 
Ministerul Lucrărilor Publice de la Bucureşti a oferit doar un milion de lei, cel promis încă de la început. 
 
Proiectul pavilionului Politehnicii îi aparţine arhitectului Victor Vlad. 

Clădirea de la Mecanică în 1923 Sursa UVT 
 
Tot prin decret regal, profesorul Traian Lalescu, deputat de Caransebeş, a fost numit primul rector al Şcolii la 16 noiembrie 1920. 
 
În primul an, Şcoala Politehnică din Timişoara şi-a început activitatea cu 117 studenţi, printre care şi două fete. 
 
Primele cursuri s-au ţinut în actuala clădire a Facultăţii de Chimie, de pe strada Bocşa, iar pentru cazare oraşul a oferit o fostă închisoare militară, de pe actuala stradă Popa Şapcă. 
 
În 1923, la inaugurarea primei clădiri din complexul Politehnicii, Facultatea de Mecanică, a participat şi regele ferdinand şi primul ministru Ion I.C.Brătianu. 
 
 În 1927 este dat în folosinţă Căminul Studenţesc, în anul 1930 se inaugurează Cantina şi Pavilioanele pentru profesori; astfel prima parte a planurilor întocmite de arhitectul Victor Vlad au căpătat consistenţă. 

Căminul MV Sursa UVT
 
Înfiinţarea Politehnicii la Timişoara a avut un larg ecou în ţară. Camil Petrescu scria, în cotidianul Ţara din 2 decembrie 1920: „Vestea că Timişoara va, în sfârşit, înzestrată cu mult dorita Politehnică, menită să dea un caracter de oraş universitar acestei capitale a Banatului, a fost primită cu profundă mulţumire de toate straturile societăţii noastre. Este de netăgăduit că această şcoală, prin înaltul ei nivel cultural, va contribui foarte mult ca să facă din Timişoara centrul intelectual pe care îl dorim cu toţii”. 
 
Înfiinţarea Şcolii Politehnice din Timişoara a contribuit din plin, aşa cum au gândit făuritorii ei, la dezvoltarea economică şi socială a regiunii. Politehnica s-a manifestat în primul rând ca un nucleu de ştiinţă şi a asigurat personal de înaltă calificare marilor întreprinderi din zonă, facilitând astfel dezvoltarea unei industrii puternice, moderne şi competitive. 
 
Documentele prezente în arhivele instituţiei relevă însă şi rolul cultural, de sursă pentru răspândirea ştiinţei şi culturii pe care şi l-a asumat Şcoala Politehnică din Timişoara, în spiritul larg al oricărei universităţi cu chemare umanistă, de ştiinţă pură sau aplicativă.  


Rectoratul UPT Sursa wikipedia.org
 
Într-un memoriu referitor la activitatea Şcolii se spune: „Pe lângă activitatea de specialitate pe care urma să o dezvolte Şcoala, ea nu putea lipsi în acest loc, la graniţa ţării, să păşească cu curaj la dezvoltarea unui progres cultural pe scară largă, pentru marele public”. 
 
La aniversarea de 10 ani a Politehnicii, rectorul Victor Vâlcovici avea să declare despre acele momente de început: „Politehnica era ca un prunc nou născut… lipsea aproape totul”. Dar şcoala intrase deja pe un drum ascendent.  
 
Politehnica timişoreană a fost nucleul în jurul căreia s-au creat noi facultăţi şi institute de învăţământ superior. În 4 noiembrie 1938, Academia de Înalte Studii Agronomice din Cluj se transformă în Facultate de Agronomie, subordonată Politehnicii din Timişoara. În 1940, aceasta se mută la Timişoara, unde funcţionează în cadrul Politehnicii. La 30 iulie 1945 are loc promulgarea de către Regele Mihai I al României a Legii 617 pentru înfiinţarea Facultăţii de Agronomie, în cadrul Politehnicii din Timişoara, unde a funcţionat până la 1 septembrie 1948, dată la care s-a constituit ca Institut Agronomic independent.  

Facultatea de Electronică şi Calculatoare Sursa wikipedia.org
 
Victor Vâlcovici a spus la aniversarea de 25 de ani: „Se impune concluzia că Politehnica din Timişoara este o instituţie viabilă. Sute de ingineri, absolvenţii ei, au înzestrat industria ţării cu energii tinere, care constituie cel mai bun certificat ce-l poate prezenta Şcoala. De acum în 75 de ani, când se va sărbători Centenarul Politehnicii, rândurile acestea vor putea da urmaşilor noştri o sumară idee de strădania ce stă la baza Instituţiei, constituind poate un îndemn şi o încurajare pentru aceia care, în urmărirea unui scop nobil, vor fi atunci, în anul 2020, în luptă cu dificultăţile vremurilor lor”. 
 

Fascinanta poveste a inginerului român care a început cu proiectul Dacia Lăstun şi a ajuns să lucreze la interiorul limuzinei de lux Buick LaCrosse

FOTO Locul în care comisia americană s-a întâlnit cu naţionalităţile bănăţene, în 1919. Era înainte de împărţirea Banatului între România şi Iugoslavia

FOTO Cea mai elegantă şi modernă bibliotecă din România s-a deschis la Timişoara. A costat peste 11 milioane de euro

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările