Povestea unui fost primar al Timişoarei. A fost scos cu forţa din clădire de o bandă de bătăuşi, apoi arestat şi exilat de Securitate într-un sat din judeţul Suceava

Povestea unui fost primar al Timişoarei. A fost scos cu forţa din clădire de o bandă de bătăuşi, apoi arestat şi exilat de Securitate într-un sat din judeţul Suceava

O mică stradă din Timişoara poartă numele lui Traian Novac FOTO Timisoreni.ro

Traian Novac, primar al Timişoarei între 28 aprilie 1945 – 23 mai 1946, a avut o soartă nefericită. A fost arestat în cadrul ordinului 490 şi, după patru luni, a fost trimis în domiciliu obligatoriu.

Traian Novac s-a născut în 1882 la Ticvanu Mic (actualmente în judeţul Caraş-Severin), şi a fost un important politician social-democrat.
 
După cursurile primare din localiateta natală, ajunge la gimnaziu în oraşul Banjaluka (astăzi în Bosnia-Herzegovina). În anul 1900, pe când se afla la Oraviţa, a intrat în rândul clasei mucitoare.
 
În perioada interbelică a publicat articole şi în ziarul de limbă germană Volkswille, care a apărut la Timişoara între anii 1893 şi 1918. La Timişoara, de altfel, s-a înfiinţat deja în 1869 o secţie a primei Internaţionale, iar în 1890 s-a creat o filială puternică a Partidului Social-Democrat, fondat în acelaşi an la Budapesta.
 
Însufleţit de idealul dreptăţii sociale, Novac va avea un rol important în mişcarea socialistă din Transilvania. În anul 1903 devine membru al Partidului Social Democrat din Ungaria (PSD). Din 28 martie 1905 este ales secretar general al sindicatului muncitorilor de pământ din Banat. 
 
A fost întemniţat în câteva rânduri de autorităţile austro-ungare ca fiind conducătorul şi organizatorul numeroaselor greve ale muncitorilor şi ţăranilor. 
 
În timpul Primului Război Mondial are o bogată activitate împotriva militarismului şi războiului. 
În toamna anului 1918, contribuie la înfiinţarea Gărzilor militare naţionale din judeţul Caraş-Severin, a Consiliilor naţionale şi a Consiliilor muncitoreşti.
 
A fost deputat în Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, iar apoi este ales notar al Marelui Sfat Naţional Român. 

 
La Timişoara editează în 1919 gazeta „Înainte”, ca organ al PSD român din Banat, continuînd lupta pentru apărarea drepturilor oamenilor muncii, având un rol conducător.
 
A deţinut un atelier de sculptură în lemn şi o fabrică de mobile artistice în Timişoara, pe actuala stradă Memorandului, nr. 19.
 
Primar al Timişoarei după 23 august 1944
 
Traian Novac a fost ales după 23 august 1944, între 28.04.1945 - 23.05.1946, primar al Timişoarei. 
 
“Onest şi demn, nu acceptă compromisul cu regimul totalitar, fiind scos cu forţa din primărie de o bandă de bătăuşi, condusă de comunişti. Refuzând să se alăture grupului social-democrat a lui Lothar Rădăceanu care urma să fuzioneze cu comuniştii, după 1947 va fi arestat şi întemniţat. Cu sănătatea grav zdruncinată va suporta mai mulţi ani domiciliu obligatoriu, departe de familie”, aflăm de pe Wikipedia.org.
 
Arestat în cadrul ordinului 490
 
Jurnalistul William Totok a publicat pe blogul său un fragment din dosarul social-democratului timişorean persecutat de Securitate.
 
“Disclocat din Timişoara în comuna iacobeni, raionul Vatra Dornei, regiunea Suceava. A posedat ca avere o casă, un atelier de tâmplărie din 1934-1950, cu şapte lucrători. A făcut politică social-democrată 1903-1947. Fost condamnat la 10 ani muncă silnică pentru greva generală din 1920. În 1906-1907 a mai fost condamnat 6 luni pentru luptă în favoarea muncitorilor. În 1946 a trecut la Partidul Social Democrat Independent- Titel Petrescu, fiind preşedintele comitetului orăşenesc şi în acelaş an a candidat în judeţul Timiş, dar nu a fost ales deputat. În 1952 a fost arestat în cadrul ordinului 490 şi după patru luni a fost trimis cu domiciliul obligatoriu”. 


 
Revenit la Timişoara, Traian Novac avea să moară în 18 iulie 1970. O stradă din oraşul de pe Bega poartă astăzi numele lui.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: