Moartea unui revoluţionar: faţa nevăzută a lui Lorin Fortuna, de la inventatorul de roboţi la gorilianul suprem

Moartea unui
revoluţionar: faţa nevăzută a lui Lorin Fortuna,
de la inventatorul de roboţi la gorilianul suprem

Lorin Fortuna FOTO Adevărul

Revoluţionarul şi ezoteristul Lorin Fortuna şi-a pierdut viaţa vineri, 25 noiembrie, la vârsta de 68 de ani, şi urmează să fie înmormântat marţi, 29 noiembrie, în cimitirul Eroilor din Timişoara. Fortuna are şi o faţă mai puţin cunoscută de marele public: a fost cercetător şi om de ştiinţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Lorin Fortuna, omul care a citit primele revendicări ale revoluţionarilor,„Proclamaţia Timişoarei ca oraş liber de totalitarism“, pe data de 20 decembrie 1989, va fi condus marţi pe ultimul drum. Revoluţionarul va fi înmormântat în cimitirul Eroilor din Timişoara, la ora 14.00.

Fortuna a fost o figură emblematică a Revoluţiei din 1989, fiind unul dintre timişorenii care au urcat în balconul Operei, unde a înfiinţat în ilegalitate, alături de alţi revoluţionari, Frontul Democrat Român, într-o vreme în care Nicolae Ceauşescu se afla încă la cârma ţării. 

O înnăbuşire a revoltei de la Timişoara ar fi însemnat, cel mai probabil, şi sfârşitul lui Fortuna. 

“Cea mai mare lovitură din viaţa mea a fost confiscarea revoluţiei de către FSN. De atunci nu am mai vrut să aud de politică”, spunea Lorin Fortuna.

A luat locul prim-secretarului Radu Bălan la conducerea judeţului şi devenit personajul numărul unu în Timiş până pe 21 ianuarie 1990. 

Puţini ştiu însă că Fortuna a fost a fost şi cercetător. El a stat în spatele proiectului care a dus la realizarea robotului care dădea ora exactă în România. Mai exact, dacă se forma numărul 958 de pe orice telefon, din orice colţ al ţării, puteai afla de la un robot ora exactă.

„Robotul suna ca la radio“

Acest robot a fost montat de Direcţia de Telecomunicaţii în Palatul Telefoanelor din Bucureşti şi a funcţionat din 1989 până în anul 2008. „Invenţia lui Fortuna a fost realizată în cadrul unui contract de cercetare încheiat între Universitatea Politehnica şi Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor, tocmai în ideea că el lucra la teza de doctorat care se referea la vorbirea artificială. Robotul lui Fortuna a înlocuit ceva ce funcţiona pe vremuri, era o primă variantă, realizată de o firmă din străinătate, cu benzi magnetice. Era un magnetofon mai complicat. Lorin Fortuna a înlocuit acest sistem cu invenţia sa, modernă la acea vreme. A pus cap la cap fragmente de vorbire. Dacă sunai la acel număr puteai auzi: «La semnalul următor va fi ora...». Iar apoi ora, minutul şi secunda. Robotul suna ca la radio. Sistemul s-a perfecţionat mult apoi şi s-a renunţat la el în 2008“, a povestit profesorul universitar Cornel Balint, unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui Lorin Fortuna.

Persecutat de „tovarăşii“ din universitate

Lorin Fortuna a absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti în 1972, iar după absolvire a fost repartizat la Centrul Teritorial de Calcul Electronic din Timişoara unde a lucrat ca informatician. A ajuns apoi profesor la Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii a Politehnicii din Timişoara. Ivan Bogdanov, prodecanul Facultăţii de Electronică şi Calculatoare, susţine că „tovarăşii“ din universitate au făcut totul să-l discrediteze pe Fortuna.

„Din păcate, Lorin Fortuna a fost persecutat de o parte dintre profesori. El era muncitor şi serios, dar subapreciat pe nedrept. În mediul universitar sunt multe orgolii. Colegi de-ai mei spunea că ar fi nebun, ceea ce era total nedrept. Se zbătea să obţină dotări pentru facultate, se ducea şi procura tot ce trebuia, era un om implicat. Cred că o parte din revolta lui se datora şi piedicilor şi discreditărilor la care a fost supus de tovarăşii din universitate. Multă lume îi punea piedici la modul urât. I s-a făcut multă nedreptate“, a declarat Ivan Bogdanov.

Colectivul condus de Lorin Fortuna la „Electro“ a realizat mai multe invenţii, în premieră naţională, toate în domeniul prelucrării vorbirii. Printre acestea se numără primul sistem de dialog în timp real om-calculator, primul sistem de comandă pentru roboţi prin intermediul vorbirii sau primul sintetizator automat de vorbire destinat realizarii unui serviciu special, în cadrul reţelei telefonice naţionale. Teza de doctorat a lui Lorin Fortuna s-a numit „Vorbirea artificială – aplicaţii în industrie şi telecomunicaţii“. În 1996, Lorin Fortuna ar fi fost propus pentru acordarea Premiului Academiei Române, însă revoluţionarul a povestit că nu ar fi fost bani pentru premiul său.

Civilizaţia goriliană

În ultimii ani, Lorin Fortuna s-a dedicat promovării ideilor sale ezoterice. A înfiinţat „Mişcarea Astrală România“ şi „Mişcarea Spirituală Sarmisegetuza“, şocând cu teoriile sale. El susţinea că la sfârşitul lumii se va salva de pe Terra doar civilizaţia goriliană (aproximativ 600 de milioane de oameni), din care şi el considera că face parte. Cei „selectaţi“ aveau să ajungă pe o altă planetă, spunea Fortuna. 

Lorin Fortuna a murit vineri, 25 noiembrie, la Spitalul Judeţean din Timişoara. Revoluţionarul a fost internat la spital cu ulcer perforat, iar după operaţie a intrat în comă. Fortuna era divorţat şi avea o fiică absolventă de Ştiinţe Economice.

Citiţi şi:

A murit Lorin Fortuna, una dintre figurile emblematice ale Revoluţiei din 1989. A fost cel care a declarat Timişoara primul oraş liber de comunism

citeste totul despre: