FOTO Cum s-a întors Timişoara la muncitori cu mături din nuiele pe străzi în loc de maşini deştepte de salubrizare
0
Cine putea să îşi imagineze că măturile din nuiele revin la modă în anul 2018, mai ales că în anii trecuţi Retimul făcea salubrizare cu utilaje moderne.
GALERIE FOTO
Timişoara a fost până nu de mult una dintre cele mai curate oraşe din ţară. De acest lucru s-a ocupat SC RETIM Ecologic Service SA, o companie înfiinţată în 1997 în urma asocierii Consiliului Local Timişoara cu firma germană RWE, ulterior acţiunile acesteia din urmă fiind preluate de concernul RER. Ambii acţionari deţin şi astăzi câte 50% dintre acţiuni.
Retim nu mai dorea să presteze servicii la preţurile vechi
În vara acestui an, înainte de expirarea contractului dintre Primăria Timişoara şi Retim, s-a organizat o licitaţie pentru desemnarea firmei care urmează să continue să facă curăţenie în oraş.
Consiliul de Administraţie al companiei Retim (din care face parte şi Consiliul Local Timişoara) a luat decizia să nu se prezinte la licitaţie din motive de rentabilitate economică. Suma de şase milioane de euro anual era considerată prea mică.
La licitaţie a participat însă o firmă, nimeni alta decât RER Vest, cea care controlează de fapt o parte din Retim (din acţionariatul căreia care nu face parte însă şi Consiliul Local Timişoara).
Licitaţia s-a încheiat cu un fiasco. Nu a fost desemnată câştigătoare pentru că oferta depusă de ei depăşea plafonul de şase milioane de euro pe an. Era clar că Retim nu mai doreşte să presteze la preţurile vechi.
Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a încercat să extindă contractul cu Retim prin negociere, însă acestea au eşuat. În data de 5 august a expirat contractul cu Retim, iar oraşul putea să fie năpădită de gunoi.
Retim a semnat un contract pe zece ani cu ADID
În septembrie 2017, aşadar cu un an înainte, Retim a semnat un contract valabil pe zece ani cu asociaţia judeţeană ADID (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri) Timiş, pentru colectarea deşeurilor menajere din zona zero a judeţului Timiş: adică Timişoara, Buziaş, Recaş şi Lugoj.
Conform informaţiilor de pe siteul ADID, „asociaţia s-a constituit în scopul înfiinţării, organizării, reglementării, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de salubrizare a localităţilor pe raza de competenţă a unităţilor administrativ – teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi / sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente Serviciului, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Asociaţii declară că interesul comun ce stă la baza constituirii Asociaţiei este interesul general al locuitorilor de pe raza unităţilor administrativ – teritoriale membre pentru îmbunătăţirea calităţii Serviciului, în condiţiile unor tarife şi / sau taxe care să respecte limitele de suportabilitate ale populaţiei şi principiul „poluatorul plăteşte”, atingerea şi respectarea standardelor europene privind protecţia mediului, precum şi creşterea capacităţii de atragere a fondurilor pentru finanţarea investiţiilor necesare în infrastructura tehnico – edilitară aferentă Serviciului”.
CJ Timiş şi Primăria Timişoara, împreună în ADID
Aşadar, din ADID fac parte 88 de comune din Timiş, cât şi reprezentanţii municipalităţilor Lugoj şi Timişoara, cei ai Consiliului Judeţean Timiş, cât şi ai oraşelor Buziaş, Ciacova, Deta, Făget, Gătaia, Jimbolia, Recaş şi Sânnicolau Mare.
Adunarea generală este organul de conducere al Asociaţiei, format din toţi reprezentanţii asociaţilor desemnaţi prin hotărâre a autorităţilor deliberative ale acestora.
Preşedintele Asociaţiei este vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş şi este ales cu un mandat de patru ani. Actualul preşedinte este politicianul de la ALDE, Traian Stancu. Reprezentantul municipalităţii în ALDE este Adrian Bere, directorul Direcţiei de Mediu din cadrul Primăriei Timişoara.
După ce contractul cu Retim a expirat, iar în urma licitaţie nu a putut fi desemnat niciun al operator, primarul Nicolae Robu a căutat o soluţie de avarie, ca oraşul să nu fie năpădit de gunoi.
Horticultura trebuie să spele străzile şi trotuarele
Astfel, la începutul lunii noiembrie, Primăria a încheiat un contract pentru 80 de zile cu SC Horticultura, societatea de întreţinere a spaţiilor verzi a Consiliului Local. Horticultura aputea însă să mobilizeze doar 20 de oameni, pentru munca de salubrizare.
Conform contractului, Horticultura trebuie să facă numai colectarea gunoiului din coşurile de gunoi şi să măture străzile. Până atunci, oamenii de la Horticultură se ocupau de coşurile de gunoi din parcurile oraşului.
„O să facem treabă bună cu Horticultura, sunt convins, pentru că Retim, din păcate, în ultima vreme şi-a bătut joc de Timişoara. Nu cred că Horticultura va avea o prestaţie mai slabă decât a avut Retimul. Horticultura poate la nevoie să contracteze o firmă care să îi furnizeze forţa de muncă sau poate să contracteze direct”, spunea Nicolae Robu, care a mutat tunurile pe Retim.
Evident, Horticultura avea prea puţini oameni pentru a face faţă salubrizării Timişoarei. Spre desosebire de Retim, nici nu dispunea de utilaje moderne, cu care să spele/cureţe străzile, trotuarele şi pieţele.
În scurt timp, Timişoara a fost năpădită de gunoi. Coşuri pline, în jurul lor mizerie, staţiile mijloacelor de transport sunt murdare, drumurile prăfuite, lângă borduri s-au format straturi pământ, frunze şi vegetaţie.
Asistaţii sociali dau praful la o parte cu mături din nuiele
Pentru că Horticultura era depăşită, primarul Nicolae Robu a profitat de schimbările legislative în ce priveşte beneficiarii de asistenţă socială, astfel i-a pus la mătură. Din cei 243 de asistaţi social din Timişoara, 42 sunt apt de muncă.
„Pe tema asistaţilor sociali am avut o atitudine tipică de dreapta, dar nici nu cred că trebuie calificată în acest fel, ci am avut o atitudine sănătoasă. Într-o societate, atitudinea sănătoasă este să nu încurajezi lenea, nemunca, parazitismul. Asistenţa socială trebuie să existe într-o societate civilizată, dar ea trebuie să aibă ca subiecţi, ca beneficiari, persoane aflate în dificultate: copii cu dizabilităţi, persoane de orice vârstă cu dizablităţi, persoane vârstnice. Nicidecum nu e bine să fie susţinuţi cei care sunt apţi de muncă, dar nu vor să muncească. Din păcate, s-a încurajat nemunca în România printr-o asistenţă socială populistă, din partea acestor oameni care nu au o pasiune pentru muncă, dar care, puşi într-un climat sănătos, ar munci”, a explicat Robu.
Robu i-a şi filmat pe cei care măturau praful, cu măture realizate din nuiele. Asemenea mături au fost folosit în Timişora anilor ’20, după cum se poate vedea într-o fotografie de epocă. Tot cu astfel de ustensile se făcea cureţenie în oraş şi pe vremea comunismului.
Cine putea să creadă că măturile din nuiele revin la modă în anul 2018, mai ales că în anii trecuţi Retimul făcea salubrizare cu utilaje moderne.
Măturători în Timişoara anului 1971
Retim are utilaje moderne, Horticultura e ca acum 100 de ani
Conform siteului Retim, numai în 2018 au fost achiziţionate 70 de autogunoiere, nouă aspiratori de mare capacitate,17 automăturători, dintre care opt de mare capacitate, nouă destinate străzilor înguste (tip Boschung) şi trei aspiratoare pentru piaţete şi zone pietonale, 15 autoplatforme pentru containere şi multe altele.
În ciuda diferenţei imense de utilaje, Nicolae Robu susţine că Horticultura, cu mături din nuiele (dar şi cu promisiunea că se vor achiziţiona utilaje) va face curăţenie mai bine ca Retim – societate din care face parte şi Consiliul Local Timişoara, cu 50 la sută din acţiuni, aflată sub contractul cu ADID.
Retim ridică gunoiul din pubele şi containere
Nicolae Robu a explicat joi seara, la emisiunea „Interviurile Timişoarei”, de pe platforma Oraşul Timişoara, că Retimul nu şi-a încheiat menirea de a face servicii în capitala Banatului. Retim continuă să se ocupă de partea de ridicare a gunoaielor menajere din pubele şi din containere, de pe rampe, dar se ocupă în continuare şi de curăţenia sezonieră (de toamă şi de primăvară).
„Au aprecierea mea pentru dăruire”
Aşa cum am mai spus, Primăria Timişoara, prin SC Horticultura SA, se ocupă de golirea coşurilor de gunoi şi de curăţarea trotoarele şi străzilor.
„Am făcut licitaţie, nu am reuşit să găsim niciun operator, iar conjunctural, am delegat atribuţiile respective către SC Horticultura. Are 20 de oameni pe care-i folosea pentru golirea coşurilor, acum sunt şi 42 de asistaţi sociali, dar pot să folosească câţi doreşte din ceilalţi angajaţi, care se ocupă de spaţii verzi. Acum e o perioadă în care nu se lucrează la spaţii verzi, pot să fie folosiţi pentru curăţenie. E adevărat că nu pot face faţă acum. E nevoie de câteva săptămâni, dar au aprecierea mea pentru dăruire. Astăzi a sosit primul utilaj pentru curăţat şi absorbit mizeria de pe străzi”, a spus Robu.
Peste 300 de sesizări depuse la ADID
Dacă cu golirea pubelelor şi containerelor nu sunt probleme, rampele sunt pline, spre numulţumirea numeroşilor locuitori.
„Salubrizarea este altfel gestionată acum. Este împărţită în două. E o prostie, după părerea mea. Dar nu am făcut eu această prostie, aşa e în România actuală. Partea de ridicare a gunoaielor din pubele, din containere, de pe rampe, partea de curăţenie sezonieră nu mai sunt în jurisdicţia primăriei. Sunt în jurisdicţia unei asociaţii judeţene ADID. Primăria nu poate decât în numele cetăţenilor să se plâncă la ADID. Avem peste 300 de sesizări depuse. ”, spus Robu.
„Problema curăţenie datează din perioada în care aveam încă contract cu Retim. Nu ştiu ce s-a întâmplat. Retimul nu s-a mai achitat de sarcini ca pe vremuri, când era o companie de salubritate model. S-a întâmplat să expire contractul şi să se treacă pe noul sistem, pe care eu nu-l consider bun. Ne va crea multe probleme în toată ţara...Nu vom mai plăti către ADID. Am vorbit cu domnul Bere să intervină. E plin oraşul de grămezi, imaginile sunt groaznice”.”, a afirmat Nicolae Robu, în conferinţa de presă de vineri, de la sediul PNL.
Camere video pentru a-i prinde pe cei care lasă gunoaie
Primarul e nemulţumit şi de cetăţenii care nu au grijă de curăţenie în oraş.
„A apărut în acest oraş o populaţie care nu înţelege ce înseamnă să trăieşti civilizat. Sunt mult prea multe rampe clandestine, nu aveam până acum aşa ceva. Timişoara are nevoie de oameni din altă parte, pentru forţă de muncă. Dar nu ştiu cine sunt cine aruncă gunoiul, nu ştiu unde s-au născut...Vom împânzi oraşul de camere video şi îi sancţionăm”, a mai afirmat Nicolae Robu.
GALERIE FOTO Sursa Facebook/ Oraşul Timişoara
Se încarcă comentariile...
