Sinagogile din România încep să fie restaurate una după alta. Există 87 de sinagogi, unele dintre ele în oraşe de unde evreii au dispărut complet

ÎPS Ioan Selejan, rabinul rabinul Zwika Kfir şi Eduard Kupfenberg, secretarul Comunităţii Evreilor din România.

În acest moment se fac lucrări de restaurare şi la Sinagoga din Cetate, care se vor încheia în cursul anului 2020, înainte ca Timişoara să devină Capitală Culturală Europeană.

Comunitatea iudaică din România aproape că a dispărut. Din aproape 800.000 de evrei, câţi au fost în 1930, astăzi mai trăiesc în ţara noastră aproximativ 7.000. Despre istoria acestui popor, despre perioada ei de glorie şi strălucire, vorbesc astăzi cele peste 80 de sinagogi şi temple (rămase în picioare) răspândite pe întreg teritorul României. 

23 dintre cele mai importante lăcaşuri de cult evreieşti pot fi văzute într-o inedită expoziţie fotografică deschisă la Secţia de Arte a Bibliotecii Judeţene din Timişoara. 

Multe dintre sinagogile prezentate au fost restaurate sau sunt în curs de reabilitare.

“Expoziţia surprinde cele mai importante edificii, lăcaşuri de cult evreieşti, care mai există în ţara noastră. E o şansă şi pentru timişoreni să vadă sinagogice din Moldova sau Oltenia, nu toţi au ajuns pe acolo. Pot  descoperi istoria, arhitectura, cărui cult aparţin, fie că sunt ortodoxe, fie că sunt neologe, fie că sunt de rit spaniol sau de rit aşchenazi. Multe au fost renovate în ultimii zece ani. Probabil că cea mai importantă dintre ele este Templul Coral din Bucureşti. A fost timp de opt ani renovat, au fost problem financiare, au trecut prin mai multe etape, dar acum arată impresionant. Au fost renovate numeroase sinagogi şi din Moldova. Acelea sunt mult mai mici, costurile au fost şi ele mai mici, în comparaţie la sinagogile monumentale din Banat şi Transilvania. Sinagoga ortodoxă din Oradea a fost recent reabilitată şi reinaugurată. Sinagoga neologă de acolo este şi ea restaurată”, a spus preşedintele Comunităţii Evreilor din Timişoara, Luciana Friedmann.

Se lucrează la restaurarea sinagogii din Cetate

Vestea bună este că în acest moment se fac lucrări de restaurare şi la Sinagoga din Cetate, care se vor încheia în cursul anului 2020, înainte ca Timişoara să devină Capitală Culturală Europeană.

“Ne bucurăm că au început lucrările la sinagoga din Cetate. O primă etapă a fost încheiată. Este un efort comun al Guvernului României şi al Federaţiei noastre, sperăm ca lucrările să fie încheiat în 2020. Este un lucru binecuvântat pentru noi, într-un fel o minune. Sinagoga a fost dată în comodat timp de 15 ani şi nu au fost şanse să fie renovată. Iată acum se întâmplă. Se lucrează la acoperiş, la partea de infrastructură, s-au făcut lucrări de izolaţie. În primă fază, care nu cuprinde lucrările artistice, din interior, suma se ridică la şase milioane de lei”, spune Luciana Friedmann.

Oradea şi-a restaurat sinagogile

Expoziţia, organizată de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România în colaborare cu Patriarhia Română, a fost prezentată prima dată la Bucureşti. Acum a ajuns şi la Timişoara. La deschidere a participat şi ÎPS Ioan Selejan, mitropolitul Banatului, alături de secretarul Comunităţii Evreieşti din România, Eduard Kupfenberg. 

“Sinagogile din România sunt în diferite stări. În momentul de faţă mai sunt 87 de sinagogi în toată ţara. Unele dintre ele în oraşe de unde evreii au dispărut complet. În altele mai sunt două-trei familii. Dar în ultimii ani, cu resurse propri, din partea Fundaţiei Caritatea, cu sprijin din partea autorităţilor statului român, am început să restaurăm aceste sinagogi. Una câte una. E un proces de durată, un efort foarte mare. Despre asta vorbeşte expoziţia. Avem sinagoga din Alba Iulia, a fost frumos restaurată, anul acesta a fost reinaugurată sinagoga ortoxă din Oradea, anul trecut sinagoga neologă de acolo. Zilele acestea, o a treia sinagogă din Oradea a fost renovată de consiliul local. Pe 5 decembrie o să fie acolo muzeul evreilor din regiune", a afirmat Kupfenberg. 

Legat de sinagogile de la Timişoara, Eduard Kupfenberg speră ca măcat cea din Cetate să fie gata până în anul în care oraşul de pe Bega va prelua titlul de Capitală Culturală Europeană.

"La Timişoara avem trei sinagogi foarte frumoase, din Fabric, Cetate şi Iosefin, dar din păcate nu se află în stare bună, mai ales că Timişoara va fi Capitala Culturală Europeană. Sperăm ca până atunci măcar una dintre ele fie complet restaurată, cea din Cetate. Se lucrează acum acolo. Depinde pe mai departe şi de fondurile disponibile”, a spus secretarul Comunităţii Evreilor din România. 
 

Panouri cu fotografii sunt însoţite de informaţii referitoare la atestarea lor istorică şi a stilurilor arhitecturale, la perioada în care s-au făcut lucrările de restaurare. Expoziţia de la Timişoara poate fi văzută timp de două săptămâni.